Melodiile le-a prins după auz. Tatăl său însă și-a dat seama că fiul are nevoie de studii temeinice și l-a dat la Școala de Muzică din Chișinău, specialitatea pian. După absolvire, tânărul Ştefan Neaga se angajează în orchestra celui mai la modă pe atunci hotel „Londra". În scurt timp, faima despre acest foarte talentat pianist s-a răspândit prin tot oraşul. Vine să-l asculte însuşi Fiodor Şaleapin, care pe atunci se afla într-un turneu în Basarabia, lăudându-i stilul de interpretare. Destinul i-a fost influenţat în mod hotărâtor de sosirea la Chişinău a renumitului lăutar Grigoraş Dinicu. Acesta, profund impresionat de talentul lui, îl invită să cânte în orchestra condusă de dânsul. Tânărul nu a stat mult pe gânduri și pleacă la București. În capitala Regatului, Neaga interpretează melodii populare moldovenești în cele mai vestite restaurante, iar în 1922, intră la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București, pe care o termină cu distincție.
Totuși, dorind să-și perfecționeze măestria și aptitudinele componistice, Neaga pleacă la Paris, în capitala culturală a Europei. Evoluează cu succes şi ca pianist (solo), şi ca instrumentist în orchestra lui Grigoraş Dinicu, dar şi în alte orchestre. În 1937 se înscrie la Ecole normalle de musique din Paris, pentru a studia în mod aprofundat componistica. Acest pas îl face sub influenţa mai multor compozitori ai acelei epoci. Pe unii dintre dânşii îi cunoaşte personal. Printre aceştia se numără şi autorul nemuritorului balet „Petruşka", compozitorul, pianistul şi dirijorul Igor Stravinski, care trăia la Paris timp de 20 de ani, colaborând activ cu trupa renumitului Deaghilev.
La sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut, Europa fierbea, gata să exploadeze. În aceste condiții, Neaga revine în România, dar nu reușește să se angajeze decât în restaurante, unde nu se reține prea mult. Atacul Germaniei naziste asupra URSS îl prinde la Chișinău unde a fusese numit deja ca director adjunct al Conservatorului. A fost evacuat împreună cu studenții în Saratov.
Printre lucrările lui de Ștefan Neaga care îmbogățesc patrimoniul cultural românesc se numără poemul simfonit „Poemul Nistrului”, „Suita românească”, „Sonata pentru piat”, „Sonata pentru vioară și pian”, concertul pentru vioară și pian „Fantezie moldovenească”, muzică vocală “Du-te, du-te dorule” “Cintec de pahar”,”Paraschita”.
Sursa: chisinau.blogspot.com
