„Rusia are o istorie lungă în a folosi frigul pentru a învinge Europa. Iarna lui 1812 a arestat operațiunea militară specială a lui Napoleon. Trupele lui Hitler au ajuns în șoc hipotermic în afara porților Moscovei în decembrie 1941. Acum Vladimir Putin are opțiunea de a opri gazul trimis în Europa – o strategie împotriva căreia Germania pare să nu aibă nicio apărare”, scrie Wolfgang Münchau în The Spectator.
„Gazprom, furnizorul-monopol al gazului rusesc, a oferit Germaniei un gust despre cum ar fi viața dacă Moscova juca urât. Recent, a redus la jumătate cantitatea de gaz trimisă prin conducta Nord Stream 1, folosind scuze tehnice false. Germania, care se bazează în continuare pe Rusia pentru mai mult de o treime din gazul său, își dă acum seama că ar putea fi nevoită să facă față unui embargo total asupra gazelor – și unei ierni reci. Săptămâna trecută, nivelul său de risc pentru gaz a fost ridicat la treapta a doua, o stare de „alarmă”.
Putin poate menține gazul la un volum redus. Dar dacă va tăia Germania cu totul? A spune că Germania este dependentă de gazul rusesc nu prea surprinde enormitatea a ceea ce se întâmplă. Germanii au nevoie de gaz rusesc pentru a-și încălzi casele. Industria grea a țării depinde de hidrocarburile rusești. Potrivit lui Robert Habeck, ministrul german al economiei, orice oprire bruscă a fluxurilor de gaze rusești ar declanșa un efect domino: o criză economică pe care o compară cu prăbușirea Lehman Brothers din 2008.
Habeck este, de asemenea, adjunctul cancelarului lui Olaf Scholz și cel mai înalt reprezentant al Partidului Verzilor în guvernul german. El a fost destul de emfatic cu privire la cât de vulnerabilă este țara lui la închiderea robinetelor de către Putin. „Companiile ar trebui să oprească producția, să-și concedieze muncitorii, lanțurile de aprovizionare s-ar prăbuși, oamenii s-ar îndatora pentru a-și plăti facturile la încălzire, iar oamenii ar deveni mai săraci”, a spus el săptămâna trecută. „Este cel mai propice teren pentru populism, care are scopul de a submina democrația noastră liberală din interior.” Nu este vorba doar despre gaz. Este vorba despre însăși democrația germană.
De ce ar spune Habeck asta cu voce tare? Oare astfel de avertismente nu au efectul pervers de a-l încuraja pe Putin să declanșeze un embargo pe gaz? Poate aceasta este intenția lui Habeck? Partidul Verzilor a fost cel mai radical în ceea ce privește oprirea completă a Germaniei de la gazul rusesc și ar putea chiar saluta o astfel de separare din motive de mediu. Dar dacă Putin ar opri gazul, ministerul lui Habeck ar fi responsabil pentru consecințe. În acest moment, guvernul Germaniei poate da vina pe predecesorii lor pentru problemele energetice ale țării. Dacă îl încurajează pe Putin să reducă în continuare livrările, vina va fi pusă direct pe această conducere.
Ziarele germane încearcă să pregătească cititorii pentru ceea ce ar putea urma. „Criza petrolului din 1973, cu cele patru zile de duminică fără mașini, pare a fi floarele la ureche în comparație cu ceea ce este acum rezervat industriei și consumatorilor germani”, spune o analiză în Die Welt. Germania își propune să aibă containerele de rezervă de gaze pline cu 90% până la iarnă – în creștere față de 60% în prezent.
Autoritatea de reglementare a gazelor din Germania a publicat recent șapte scenarii pentru iarnă și primăvară. Șase implică lipsuri critice. Doar unul are în vedere o capacitate moderată sigură de 25% iarna (și 40% vara). Dar acesta este scenariul în care rușii respectă toate cerințele de stocare a gazelor din legislația germană. Cu alte cuvinte, nu există loc pentru abateri. Deci, dacă Putin va menține gazul într-un ritm redus, Germania ar putea întâmpina lipsuri masive în această iarnă. Aceasta poate fi opțiunea favorabilă a lui Putin. El ar putea provoca pagube și totuși să obțină cei mai mulți bani, deoarece gazul rusesc se vinde la prețuri umflate masiv.
Putin a rezistat anterior utilizării gazului și petrolului ca arme diplomatice chiar și în timpul războaielor anterioare. Când a anexat Crimeea, gazul a continuat să curgă prin Ucraina. Ceea ce este diferit de această dată este că UE, SUA și Marea Britanie au aplicat toate sancțiuni asupra combustibililor fosili din Rusia. Habeck și-a propus să reducă la zero consumul de gaz rusesc al Germaniei în termen de doi ani – deși are șanse mici să realizeze acest lucru, având în vedere absența furnizorilor alternativi.
Confruntat cu o pierdere inevitabilă a afacerilor din Europa de Vest, ar putea deveni rațional ca Putin să apese el însuși trăgaciul și să provoace daune maxime, mai degrabă decât să-i lase pe europeni să dicteze condițiile în care îl pot arunca la gunoi.
Închiderea robinetelor ar costa grav Kremlinul: gazul care rămâne nelivrat nu poate fi ușor depozitat sau împins înapoi în pământ. Putin își poate permite, totuși, datorită câștigurilor sale extraordinare pe fondul creșterii prețurilor la combustibil. Excedentul de cont curent al Rusiei ar putea ajunge la aproximativ 200-250 de miliarde de dolari în acest an – aproximativ dublu față de anul trecut.
Cu toate acestea, sancțiunile provoacă perturbări semnificative sub capota economiei ruse. S-ar putea să vedem mai multe daune pe măsură ce trece timpul. Totuși, ceea ce este incontestabil este că Putin își poate permite un embargo pe gaz, în timp ce Germania nu poate. Scholz i-a spus că oricum își va pierde cumpărătorii germani de gaz, așa că ce îl împiedică pe Putin să iasă, provocând daune economice maxime?
Marea întrebare este dacă solidaritatea Germaniei cu Ucraina poate supraviețui unei ierni reci – sau poate forța guvernul german să amâne închiderea ultimelor sale centrale nucleare (o politică asupra căreia Habeck și Verzii nu sunt dispuși să facă compromisuri). Cele trei centrale nucleare rămase în Germania furnizează încă 6% din electricitatea țării. Dar fără gaz rusesc, Germania va avea nevoie de toată energia pe care o poate obține.
Ce ar putea face Putin? Putem ignora zvonurile despre sănătatea lui sau despre o lovitură de stat de la Kremlin: astfel de informații sunt o iluzie. Vă amintiți de respectații generali de fotoliu care ne-au spus în martie că Rusia va fi învinsă militar? Sau predicțiile experților ruși că Putin nu va invada niciodată? Putin ne-a spus de multe ori ceea ce crede: că „Ucraina nici măcar nu este un stat” și ar trebui să facă parte din Rusia.
Eșecul lui Putin de a captura Kievul a demonstrat că armata sa nu este atât de puternică pe cât credea el – dar în războiul economic a avut mai mult succes. El a reușit să determine guvernele UE să clipească primele când a venit vorba de plata pentru livrările de gaze în ruble.
Putin este acum atât de plin de bani lichizi încât își poate permite să folosească sancțiuni cu gaz împotriva UE. Norbert Röttgen, fostul președinte al comisiei de afaceri externe a Bundestag-ului, a avut dreptate când a spus că Germania ar fi trebuit să acționeze singură și să se miște chiar de la început pentru a reduce consumul de gaze.
La vremea potrivită, Occidentul va găsi furnizori alternativi și modalități inteligente de a elimina mărfurile rusești. Până atunci, Putin își poate folosi marile sale mărfuri ca instrumente de șantaj. El deține deja transporturi de grâu din Ucraina. Întrucât Rusia este cel mai mare exportator mondial de grâu și îngrășăminte și al doilea cel mai mare exportator de petrol, Putin va încerca să aducă Occidentul la masa negocierilor proferând tot felul de amenințări.
Putin știe că Germania este punctul slab al alianței vestice și că securitatea energetică este cea mai mare vulnerabilitate a sa. Un embargo asupra gazului nu este lipsit de riscuri pentru el, dar are un as în mânecă. Și poate alege să-l joace.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
