Fondul pentru Moldova

Fundația Universitară a Mării Negre a propus spre examinare, un proiect intitulat Fondul Pentru Moldova:
Proiectul se bazează cu precădere pe ideea depăşirii etapei „formelor fără fond” în relaţia bilaterală, respectiv existenţa unor relaţii politice fără suportul unor relaţii economice substanţiale. După cum se vede astăzi cu claritate, această strategie nu a fost eficientă. În pofida sprijinului politic aproape necondiţionat al României şi al sprijinului financiar consistent, lipsa prezenţei economice strategice şi a investiţiilor româneşti în R. Moldova este endemică. (…)

Cum trebuie să funcţioneze Fondul Moldova? Este evident că Statul român trebuie să asigure, prin prezenţa sa în acest fond, publicul şi companiile de bună credinţă a administrării sale şi de supunerea operaţiunilor respective rigorilor fondurilor publice.

În România sunt peste 32 miliarde de euro depozite ale populaţiei şi încă 20 miliarde de euro depozite ale companiilor. Cu 10% din ele se poate realiza un fond de 5 miliarde de euro care poate finanţa un proiect închegat în Republica Moldova şi poate aduce profituri şi dividende substanţiale investitorilor.

Fondul Moldova poate fi lansat şi listat pe Bursa de Valori Bucureşti, similar Fondului Proprietatea, în sensul în care Ministerul Finanţelor poate vinde acţiuni ale Fondului investitorilor instituţionali şi individuali; cu banii subscrişi se pot finanţa lucrări de infrastructură majore: căi ferate cu ecartament normal (Iaşi-Chişinău şi Galaţi-Chişinău), autostrada Bucureşti-Chişinău, alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor din stânga Prutului etc.

În plus, Fondul Moldova poate cumpăra obligaţiuni emise de Guvernul Republicii Moldova, finanţând astfel deficitele de la Chişinău şi devenind principalul creditor al statului vecin. O administrare eficientă supusă guvernanţei corporatiste va genera profituri consistente ale acţionarilor, precum şi dividende pe măsură. În plus, Republica Moldova se va „europeniza” masiv şi ireversibil în sens economic.

Personal DNA în CNA-ul din R. Moldova

Corupția endemică din Republica Moldova a făcut ca basarabenii să se uite cu jind spre România și spre DNA-ul de la București. Pe parcursul anului curent, de multe ori, tinerii din Chișinău au făcut campanii cu titlul „DNA, treceți Prutul”.

Până în acest moment, dorințele societății civile nu s-au materializat decât prin expertiză, foști procurori DNA fiind angajați ca și consilieri. Din păcate, personalul Centrului Național Anticorupție de la Chișinău este supus în totalitate presiunilor politice, astfel că numai procurori din exterior pot determina procesele ireversibile din justiție care au avut loc în România. Statul Republica Moldova este prea mic și personalul din justiție prea redus ca număr pentru ca să putem spera la aceeași evoluție ca în România.

Instituție dedicată Republicii Moldova în subordinea prim- ministrului României

Republica Moldova reprezintă sub aspectul structurii etnice cel de-al doilea stat românesc. De-a lungul timpului, teritoriul și populația Republicii Moldova au avut o evoluție convergentă cu restul spațiului etnic și cultural românesc. România și Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria și cultura; ele nu dețin o individualitate națională separată, ci constituie două fragmente ale aceleiași țări.
Până în acest moment, statul român a inclus Republica Moldova în cadrul politicilor sale privind românii din jurul granițelor. Aceste politici se adresează minorităților românești de pe teritoriul altor state și promovării drepturilor și culturii acestora între granițele statelor pe teritoriul cărora trăiesc. În Republica Moldova însă, românii nu sunt o minoritate, ci baza populației, locuitorii unui al doilea stat românesc. Prin urmare, este necesar ca România să adopte măsuri specifice direcționate către cetățenii Republicii Moldova și problematica legată de aceștia, indiferent de rasă, etnie și orice alte criterii.

Înființarea și continua funcționare a Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova este o componentă a unui demers de a coordona coerent politicile pe care România le are față de Republica Moldova. Situarea acestuia în structura autorităților puterii executive, în subordinea directă a primului ministru al României, îi creează prestigiul și pârghiile instituționale necesare îndeplinirii scopului său.

Măsuri în audiovizual

Spațiul mediatic de la Chișinău este în cvasi-totalitatea lui controlat de televiziuni în limba rusă (aproape de 80%). Majoritatea dintre ele sunt posturile de propagandă ale Kremlinului. O lege dată de legislativul de la Chișinău, similară cu cele din Ucraina sau Estonia, de interzicere a posturilor care fac propagandă deșănțată regimului de la Moscova se impune.

De asemenea, statul român trebuie să ia măsuri tehnice, legislative, pentru a facilita emisia posturilor din România peste Prut. Subvenționarea TVA-ului pentru drepturile de autor achiziționate și pentru teritoriul Republicii Moldova ar fi una dintre măsurile care ar ajuta posturile private să treacă Prutul.

Program turistic pentru cetățenii Republicii Moldova: „România pentru toți”

Propaganda antiromânească făcută în ultimii 70 de ani pe teritoriul actualei Republici Moldova a provocat efecte devastatoare la nivelul percepției publice. O serie de preconcepții s-au dezvoltat în rândul cetățenilor mai slab informați și un program public de turism la preț redus, având scopul de a aduce în România pe cei care nu au fost niciodată, ar schimba mult în bine felul mentalităților.

În plus, anumite zone turistice din România, care nu au un număr semnificativ de turiști în anumite perioade ale anului, ar fi impulsionate printr-un astfel de program.

(va urma)