Cu toate că acest areal este luat sub protecţia statului, aici, ca şi la Condriţa, Orhei, Cahul sau alte localităţi, au loc tăieri masive de reconstrucţie ecologică. Anume sub acest pretext se fac tăieri ilicite. La planificarea defrişărilor nu se execută inventarierea şi cartarea speciilor de plante rare, pe cale de dispariţie. Potrivit specialiştilor în materie, atunci când se fac diverse tăieri, fără a avea informaţii despre compoziţia florei şi exigenţele ecologice ale speciilor de plante rare faţă de schimbările micromediului, se reduce raportul plantelor rare sau are loc dispariţia lor irecuperabilă din teritoriile exploatate.
Cinegeticianul Ion Ţurcanu din comuna Rădenii Vechi, raionul Ungheni, ne-a informat că tăierile exagerate întreprinse actualmente pe teritoriul rezervaţiei sunt impuse forţat de către actualul director, Boris Curoş, care a instalat în mod ilegal un atelier de prelucrare a lemnului pe lângă sediul rezervaţiei (încă în 2007), iar altul – în comuna Bahmut.
Despre unele ilegalităţi admise de către directorul Rezervaţiei „Plaiul Fagului” cotidianul TIMPUL a scris în numărul din 11 noiembrie 2009 (a se vedea articolul „Riscăm să rămânem cu pădurari, dar fără păduri” de Pavel Păduraru). A trecut mai bine de jumătate de an, dar situaţia la Rădeni nu s-a schimbat. Potrivit lui Ion Ţurcanu, dar şi altor consăteni pe care i-am contactat, directorul utilizează pe scară largă tehnica şi combustibilul rezervaţiei în scopuri personale pentru întreţinerea a circa 200 ha de terenuri agricole aflate în posesia sa, iar în perioada de vară Curoş foloseşte un mare număr de muncitori la îngrijirea culturilor agricole, fiecare pădurar având sarcina de a asigura câte 10-15 persoane pentru efectuarea lucrărilor de câmp, iar achitarea cu lucrătorii o asigură pădurarii prin estorcarea ilegală din pădure a lemnelor de foc. Aceleaşi surse ne semnalează că, pe terenul de la Poiana, directorul deţine o stână de peste 100 de oi (cele 64 ha de teren, care, anterior, aparţineau rezervaţiei continuă să se afle în litigiu). În felul acesta, afirmă Ion Ţurcanu, Boris Curoş a soluţionat soarta celor 64 ha de teren aflate în litigiu, ceea ce aduce prejudicii considerabile terenurilor de pădure aferente prin păşunat. Schema de fraudare funcţionează de mai mulţi ani în felul următor: în primele ore ale dimineţii, camioanele sunt încărcate cu material lemnos din rezervaţie şi îl transportă cumpărătorului, apoi ele se întorc şi, cu aceleaşi acte, se încarcă iarăşi şi pleacă.
Despre mafia pădurilor TIMPUL a scris de mai multe ori. Ştiam, de exemplu, că în aceste acţiuni era implicat fostul director general al Agenţiei „Moldsilva”, Anatolie Popuşoi, care, între altele, anul trecut îi şantaja pe silvicultori să facă agitaţie electorală pentru comunişti. Acum, am încercat să aflăm adevărul de la actualul director, Gheorghe Vdovâi. El a recunoscut faptul că, în multe păduri, se fac tăieri ilicite. În schimb, l-a caracterizat pe Boris Curoş ca pe un om „care trebuie păstrat”. În acest sens, el ne-a expediat un demers semnat de câţiva savanţi (Al. Cibotaru, A. Ursu, A. Negru, V. Şalaru şi Gh. Postolache) adresat preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, demers în care aceştia afirmă că Boris Curoş este „un bun organizator”. Curios lucru, semnătura acad. Al. Cibotaru, totuşi, lipseşte de pe document.
Respectând dreptul la replică, l-am contactat pe Boris Curoş. El a infirmat faptele descrise de către Ion Ţurcanu în scrisoarea adresată conducerii de vârf a republicii şi redacţiei TIMPUL. Ne-a spus că, anterior, activitatea rezervaţiei a fost verificată de Curtea de Conturi, iar în prezent aici efectuează un control colaboratorii CCCEC. „Este la noi o persoană care scrie peste tot, dar nimic nu se adevereşte”, a mai declarat el. La rândul ei, Angela Starinschi, şefa Serviciului de presă al CCCEC, ne-a spus că există un dosar penal privind Rezervaţia „Plaiul Fagului”, unde, în prezent, se efectuează un control riguros. Solicitat de noi, viceministrul Mediului, Lazăr Chirică, ne-a relatat că, într-adevăr, la „Plaiul Fagului” aveau loc tăieri ilicite. La rândul său, Dan Zugravu, şef de direcţie al Inspectoratului ecologic de stat, susţine că în rezervaţie au fost depistate mai multe încălcări.
