Polonia are un gigant energetic care contează la nivel european. România este în afara jocului

Polonia și-a construit un gigant energetic european. Săptămâna aceasta, compania petrolieră PKN Orlen a anunțat achiziția celei mai mari companii poloneze din sectorul de gaze naturale. În felul acesta, se creează o mega-companie care va activa în toate cele trei domenii energetice: petrol, gaze naturale și energie electrică.

Este o mișcare care a fost pregătită în ultimii ani, când PKN Orlen a cumpărat două companii, una din domeniul petrolier, cealaltă din sectorul energiei electrice.

Săptămâna aceasta a fost anunțată achiziția celei mai mari companii de gaze naturale, deținută de statul polonez, de către PKN Orlen.

Trebuie spus că statul deține 30% din capitalul firmei Orlen. Președintele director general al companiei PKN Orlen a anunțat pe o rețea socială că noua firmă va fi cel mai mare grup industrial din Europa Centrală, unul din cele mai mari din Uniunea Europeană și pe locul 155 în lume în clasamentul alcătuit pe baza cifrei de afaceri.

Veniturile noii companii cumulate ajung la 85 miliarde euro, ceea ce reprezintă o cifră respectabilă.

De fapt, prin această preluare, Polonia consolidează o mare companie cu profil energetic. În România, nu există un echivalent. Este ca și cum ar fuziona OMV Petrom, cu Romgaz plus câțiva distribuitori de gaze naturale și energie electrică.

În actualul context, este o mișcare de consolidare a sectorului energetic. De altfel, autoritățile poloneze vorbesc despre o întărire a securității și independenței energetice în Europa Centrală.

Este posibil să crească independența energetică, dar aceste achiziții și crearea unei companii atât de diversă și de o dimensiune atât de mare încalcă regulile europene privind concurența în sistemul energetic.

Cine mai respectă regulile europene?

În urmă cu mai bine de un deceniu, Uniunea Europeană cerea statelor membre să pună sistemul energetic pe alte baze. S-a făcut o restructurare a sistemelor energetice, în sensul despărțirii activităților de producție, transport, distribuție și furnizare. În acea perioadă, România a spart conglomeratul Renel, care includea producția de energie electrică din surse diferite. În felul acesta, s-a ajuns la actuala configurație, în care companiile sunt împărțite pe surse de producere a energiei electrice.

De asemenea, sistemul s-a împărțit în producători, companii de transport, de distribuție și de furnizare. Noua structură s-a dorit să facă mai transparent sistemul, să aducă mai multă concurență și să pregătească piața energetică pentru liberalizare.

România a răspuns cerințelor europene, dar Polonia nu le-a aplicat. Altfel, nu se poate găsi o explicație pentru faptul că o companie precum PKN Orlen a inclus și include activități de producție, transport și distribuție. Faptul că firma poloneză nu s-a dezmembrat poate fi o explicație pentru că a reușit să se extindă în afara Poloniei. PKN Orlen este prezentă pe piețele de energie din Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria și Lituania.

Războiul din Ucraina și criza energetică au făcut ca mai multe state europene să își consolideze piața și firmele. În Franța, compania EDF a fost renaționalizată în proporție de sută la sută, în Germania, statul a cumpărat 30% din compania Uniper, un important distribuitor de gaze naturale care se aproviziona din Rusia.

De ce au fost făcute toate aceste mișcări? Experții cred că dincolo de preocuparea pentru a garanta securitatea energetică, statele europene vor să-și orienteze tranziția energetică deținând controlul asupra marilor companii publice, total sau parțial.

De aceea, vechile reguli europene parcă au fost uitate. Polonia, de exemplu, se concentrează pe construirea unor companii puternice și mai puțin pe respectarea principiilor de piață europene. România stă în afara acestui joc de consolidare și se mulțumește să aplice regulile europene.

Sursa: rfi.ro