În marile orașe ale Republicii Moldova, aerul poluat a devenit o realitate cotidiană, iar experții avertizează că nivelul de îmbolnăvire crește constant. Traficul dens, infrastructura învechită și lipsa unor politici coerente de mobilitate urbană transformă Chișinăul, Bălțiul și localitățile situate de-a lungul magistralelor în zone unde concentrațiile de particule fine și noxe depășesc frecvent limitele recomandate. Pentru locuitori, aerul toxic nu este o statistică, ci o problemă care se simte în fiecare zi – în tusea copiilor, în alergiile tot mai comune și în numărul mare de afecțiuni respiratorii.
Unul dintre cele mai criticate puncte este absența unei rețele naționale de monitorizare a calității aerului care să ofere date în timp real. În prezent, măsurătorile depind aproape exclusiv de o inițiativă a unei organizații obștești, care a instalat câțiva senzori în zonele urbane. Aceste dispozitive indică frecvent depășiri semnificative ale indicilor de poluare, însă autoritățile nu dispun de un sistem oficial de alertare sau de o strategie clară pentru reducerea emisiilor.
Specialiștii în mediu spun că traficul este principalul responsabil pentru degradarea calității aerului. Numărul mașinilor crește de la an la an, iar lipsa parcărilor, a transportului public modern și a pistelor pentru biciclete înseamnă că orașele rămân congestionate de dimineața până seara. Motoarele vechi, fără filtre eficiente, alimentele cu conținut ridicat de sulf și fluxurile de transport greu completează un tablou toxic, în care cetățenii respiră, de fapt, propriile consecințe ale unui sistem neadaptat la realitățile secolului XXI.
În timp ce alte state europene implementează, cu efecte vizibile, programe de reducere a poluării – zone cu emisii reduse, modernizarea transportului public, înverzirea cartierelor – Moldova pare blocată în etapa discuțiilor și a proiectelor netransformate în acțiuni. Deși există planuri pentru extinderea spațiilor verzi, pentru modernizarea parcului de autobuze și troleibuze și pentru reducerea traficului în centrul orașelor, ritmul implementării este lent, iar rezultatele se lasă așteptate.
Efectele se văd nu în rapoartele oficiale, ci în spitale. Medicii semnalează creșteri constante ale cazurilor de astm, bronșite cronice, boli cardiovasculare și alergii, unele apărând la vârste tot mai fragede. Organizațiile medicale internaționale au avertizat de nenumărate ori că poluarea aerului este unul dintre principalii factori care reduc speranța de viață, iar Moldova nu face excepție. Fără investiții serioase și măsuri ferme, orașele vor continua să fie locuri în care aerul se simte ca o amenințare, nu ca o resursă.
