Bine şcolit, profesionist în domeniu, el ştie ce trebuie să facem ca producătorii noştri să prospere, să pătrundă pe pieţele europene, iar banul să vină şi în buzunarul lor, şi în haznaua statului.
Pe Tudor Chiriac l-am cunoscut la una din ediţiile Expoziţiei internaţionale specializate „Farmer”, care se desfăşoară în fiecare an la Centrul „Moldexpo”. De fiecare dată, standurile sale de produse agroalimentare erau admirate de către vizitatori.
Nu ştiam însă pe atunci că, de fapt, el şi-a început cariera în calitate de muzician, fiind clarinetist şi conducător de fanfară. Născut pe 20 noiembrie 1961, în satul Ciuciuleni, Nisporeni, în 1981 el a absolvit Şcoala de cultură „Elena Sârbu” din Soroca, specialitatea conducător de fanfară, iar în 1985 – Institutul de Arte „Gavriil Musicescu”, aceeaşi specialitate. Mult mai târziu, în 1992-1995, a făcut studii la Institutul de Economie şi Comerţ din Lvov.
„În comerţ m-a adus tata”
Imediat după absolvirea Institutului de Arte, timp de un an a lucrat în calitate de conducător de fanfară la Sângera. Salariul de 80 de ruble însă nu-i ajungea să-şi întreţină familia. Astfel, în anii 1986-1989 lucrează în calitate de colector, devenind apoi vicepreşedinte al Cooperativei de consum Străşeni. În 1989 a fondat cooperativa de producere şi comerţ „Prodcomerţ – S”, care se ocupa de achiziţii, producere şi comercializare a produselor agroalimentare. „În comerţ m-a adus tata, care pe atunci lucra la cooperaţia de consum din Străşeni, ne spune Tudor Chiriac. Acolo am avut parte de o şcoală bună. Am învăţat totul, începând de la identificarea sortimentului necesar de produse agroalimentare, stabilirea calităţii lor, formarea preţului de achiziţie şi a celui final, de comercializare. Aceeaşi şcoală m-a făcut să lucrez în continuare cu produsele agroalimentare şi să mă ocup nu numai de comerţ, procesare, comercializare, dar şi de producere”, afirmă el.
De la comerţ la producere
Îşi creează propria gospodărie ţărănească în 1998, dar ceva mai înainte, în 1995, a construit o secţie de producere a conservelor de legume. La început, 80 la sută din volumul producţiei conservate mergea la export – în Germania şi Rusia. Exportul însă a fost stopat din cauza preţurilor ce nu puteau concura cu cele din ţările vecine. Astfel că ultimii trei ani a produs conserve numai pentru piaţa internă. Însă şi aici i-a jucat festa concurenţa, piaţa noastră fiind mică, iar producători de conserve – mulţi, fiind nevoit să-şi sisteze temporar activitatea.
Aşadar, a trecut la cultivarea legumelor. Pentru aceasta, Tudor Chiriac a contractat un credit bancar şi şi-a procurat 40 hectare de teren agricol. Actualmente, pe 20 ha cultivă legume în câmp deschis (roşii, ceapă, morcov, sfeclă roşie, varză de mai multe tipuri, pepeni verzi şi galbeni ş.a.), iar pe restul terenului, pentru a respecta asolamentul – cereale. „Dacă la început legumele mergeau sută la sută la procesare, acum ele sunt crescute pentru comercializare în stare proaspătă, prin intermediul unei unităţi frigorifice, oferite de o societate afiliată. Produsele noastre pot fi găsite pe rafturile reţelelor comerciale „Metro”, „Linella”, magazinele nr.1, „47 paralela” ş.a.”, precizează fermierul. Numai anul curent, GŢ „Tudor Chiriac” planifică să producă 700 de tone de legume şi 50 de tone de cereale.
„Agricultura ar putea fi un colac de salvare pentru R. Moldova”
Tudor Chiriac este convins că sectorul agricol ar putea fi un colac de salvare pentru R. Moldova, dacă problema ar fi abordată în mod profesionist şi în baza principiilor economiei de piaţă. „Terenurile noastre fertile şi condiţiile climaterice favorabile ar putea genera în fiecare an cantităţi mari de produse alimentare care, la rândul lor, ar putea să creeze un lanţ de diferite activităţi legate de producere, stocare, prelucrare, ambalare şi comercializare. Aceste activităţi ar atrage un flux foarte mare de bani, atât pentru producători, cât şi pentru stat. Dacă am avea o viziune clară şi inteligentă, ca să percepem avantajele pe care ni le oferă situaţia actuală, pământurile Moldovei ar putea să ne ofere venituri nu mai mici decât sondele de petrol în alte ţări”, consideră Tudor Chiriac.
El speră că, odată cu finalizarea procesului de asociere la comerţul liber cu UE, ţara noastră va avea de câştigat, chiar dacă producătorii noştri vor fi puşi într-o competiţie dură cu cei europeni. Potrivit lui, odată cu aceasta, s-ar putea ca şi guvernanţii noştri să înţeleagă că trebuie să treacă la un sistem unic de subvenţionare în agricultură, aşa cum e în spaţiul Uniunii Europene.
Pe viitor, fermierul are de gând să facă investiţii în activitatea de procesare. „Intenţionăm să ieşim pe piaţă cu altfel de produse decât cele conservate în borcane de sticlă. Vrem să investim într-o linie de sortare şi ambalare a legumelor şi fructelor, care să ne permită să identificăm produsele noastre, să facem vânzări sub propria marcă comercială, nişte semifabricate, în funcţie de cerinţele consumatorilor”, ne-a mai spus el.
Amintim că, anul curent, Tudor Chiriac a fost ales preşedinte al organizaţiei regionale Chişinău a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, organizaţie din care fac parte fermieri din 11 raioane de centru, astfel că, în afară de activitatea sa de fermier, se mai ocupă şi de apărarea intereselor producătorilor.
