Cu acordul a 41 de parlamentari din București, grupul – "Prietenii Unirii” are drept scop creșterea legăturilor economice și culturale dintre cele două țări. Cu toate acestea, propunerea cea mai controversată – enunțată de unii dintre parlamentari – este dacă România va veni cu "oferta" privind reunificarea.
"Trebuie să lucrăm cu Republica Moldova, să îi ajutăm pe cei de peste Prut să găsească Europa și valorile europene. Dacă unirea va fi soluția acceptată de UE și NATO, noi vom fi bucuroși să o realizăm", spune Ovidiu Raețchi, parlamentar român, membru a Partidului Național Liberal (PNL).
Acest subiect deschide răni istorice dar și unele actuale, inclusiv războiul din Ucraina și zona de conflict înghețat din Moldova (Transnistria), o republică separatistă în partea de est a țării – și ar putea lărgi schisma dintre Rusia și UE.
Ea vine într-un moment tensionat pentru Republica Moldova, care suferă de o criză economică, prăbușirea monedei și corupția larg răspândită. Politicienii români declară sprijinul lor profund pentru o "uniune", dar nu au menționat aceste cuvinte în acțiune.
Între timp mișcările pro-unioniste de pe ambele părți ale frontierei sunt o promovare a unirii ca un răspuns la problemele Republicii Moldova. "Republica Moldova nu are o șansă de supraviețuire și singura soluție de ieși din această criză este o uniune cu România," susține Dinu Plangau, președintele grupului activist pro-unionist al Tineretului din Moldova.
Activiștii invocă România un exemplu de succes economic și politic – ca urmare a creșterii sale economice, aderarea la UE și NATO și programul radical de anti-corupție, în cazul în care sute de politicieni sunt arestați sau trimiși după gratii.
Dar, în capitala Republicii Moldova, Chișinău, partidele din parlament nu au militat pentru o linie pro-unionistă. Deși moldovenii țin calea aderării la UE, aceștia sunt mai reci față de aderarea la NATO.
După alegerile de anul trecut, culorile politice ale țării se schimbă de la partidele liberale și pro-europene, față de comuniștii și socialiștii, care sunt mai aproape de Rusia. "Discuțiile despre unificare sunt doar un mod de a face politica moldovenească mai fragilă", spune Nicu Popescu, analist senior la Institutul UE pentru Studii de Securitate, "se alimentează discursul anti-românesc de creștere a forțelor în politica moldovenească, care este pro-rus".
Creanțe conflictuale
Rusia și România s-au luptat pe pământul de astăzi al Republicii Moldova în ultimii 200 ani, de când Imperiul Otoman a cedat controlul asupra stării de vasal al Moldaviei – inclusiv terenul de vest și la est de frontiera de azi cu România.
În timp ce România promovează o uniune ca "re-unificare", Rusia susține acest lucru este "re-anexare".
Republica Moldova a fost parte a Imperiului Țarist între 1812 și 1918 și o republică din URSS între 1945 și 1991. Cu toate acestea România susține că are legături culturale mai mari – iar marea majoritate a oamenilor din Republica Moldova vorbesc limba română.
Ambele țări susțin influență asupra Chișinăului.
Ideea de reunificare cu Moldova este a fost manipulată de liderii români înainte de alegeri cu scopul de a obține un vot, de fapt o tactică pe termen scurt.
O eventuală uniune este susținută de 76 la sută dintre români, potrivit unui sondaj IRES în 2013.
Traian Basescu, fostul președinte, a numit-o "proiectul sufletului meu". Acest lucru a fost susținut și de prim-ministrul român, Victor Ponta. "Angajamentul meu este ca împreună să facem a doua mare unire a României", a declarat acesta anul trecut.
sursa: euobserver.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
