Președinte prin eliminare

Nici pentru fotoliul de președinte lucrurile nu stau mai bine. Încă nu a apărut candidatul care să entuziasmeze alegătorii. Dar, e clar, trebuie să ne ferim de capcanele care ne pot înfunda și mai mult. Trebuie să mizăm pe direcția europeană. Iar pentru mine cel puțin nu contează care oligarh stă în spatele unei mișcări sau cât de influent e oligarhul. Un om corupt în spatele unui candidat e deja un motiv de silă.

Problema candidatului Marian Lupu nu stă, în momentul de față, doar în faptul că e omul lui Plahotniuc, nici în faptul că nu a făcut nimic în toți anii în care a fost la guvernare. Problema cu adevărat serioasă e cea a monopolului politic. Nu putem lăsa toată conducerea țării în mâna unui singur partid! Nu suntem și nu vrem să devenim Coreea de Nord. Asta pe lângă răzgândirile lui celebre. Amintiți-vă că după alegerile din 2014 acest candidat ne vorbea despre amânarea parcursului european.

Igor Dodon e într-adevăr cea mai serioasă problemă a noastră. Un om arogant, megaloman, care are un singur vis: Federația Rusă. O astfel de opțiune politică ne va desființa definitiv. E și ciudat cum spune el că apără țara de unioniști doar ca să o întoarcă Rusiei. Pe de altă parte vedem bine că în direcția estică lucrurile nu se mișcă. Chiar și Belarus își dorește deja relații cu Uniunea Europeană. Pentru că Rusia nu i-a adus nici securitate, nici comerț avantajos, nici posibilități de dezvoltare. Deci categoric, cum spunea Nicu Țărnă la „Moldova are Talent”, un mare NU lui Igor Dodon.

Știu că mulți vor contesta următoarea mea părere, dar mi-aș fi dat votul pentru Iurie Leancă. Un politician care a reușit câteva lucruri. Un politician care i-a făcut pe jurnaliștii americani să spună că în Moldova se poate face transplant de coloană vertebrală pentru politicieni, dar și să sugereze că în 2013, dacă existau medalii pentru politică externă, Moldova ar fi luat aurul. Ori noi nu mai avem de mult politică internă. Avem un mare colhoz din care fură toți politicienii. Pentru direcția clar europeană aș fi votat cu Iurie Leancă.

Dar de fapt votul merge la Maia Sandu. Și să spun de ce. Igor Dodon stă bine în stânga. Partidele proeuropene dau mulți candidați. Deci voturile alegătorilor proeuropeni se vor risipi. Dacă e să credem sondajelor, Iurie Leancă nu va acumula mai multe voturi decât Maia Sandu. „Mulțumită" campaniei de denigrare pornită de (în special) Jurnal Tv împotriva lui, oamenii au ajuns să creadă că e în mâna lui Plahotniuc. Pentru că a semnat cu guvernarea pentru menținerea cursului european. Dacă știm ce e un politician și câte acorduri semnează doar pentru păstrarea echilibrului țării pe care o reprezintă, nu ne-ar mai scârbi un astfel de acord. Pentru că orice politician are nevoie de stomac gros. Cei care „se joacă" de-a corecții sunt niște idealiști care nu vor schimba niciodată nimic. Nu din lipsă de voință, ci din neputința de a face politică. În cazul în care Iurie Leancă era omul lui Plahotniuc, atunci fie PD îl susținea pe Leancă fără să mai înainteze un candidat propriu, fie i-ar fi cerut lui Leancă să nu candideze. Lăsându-l doar pe Ghimpu să joace rolul de omul liber, pentru că el din iarna trecută, nu mai reprezintă un pericol pentru nimeni.

Dar să revin: dacă Maia Sandu va acumula mai multe voturi decât Iurie Leancă, iar Leancă va acumula și el câteva procente, atunci în bătălia cu Dodon va merge Marian Lupu. Nici nu îmi pot imagina o situație mai jalnică: să alegem între Lupu și Dodon, între tuse și junghi, între monopolul PD și armele URSS-iste.

Tocmai de aceea trebuie să fim atenți: primul tur nu e pentru președinte, ci pentru cine merge în turul doi. Dacă sondajele îl arată pe Leancă mult sub Maia Sandu, atunci ea e candidatul care trebuie mai întâi să îl învingă pe Marian Lupu și să meargă în turul doi ca să dea de pământ cu Igor Dodon. Și am încredere în ea. Nu știm deocamdată cum se va descurca într-o funcție atât de importantă, dar știm că e un om deștept și echilibrat, care nu își va bate joc de voința oamenilor. Deci nu vorbesc doar de un vot de constrângere. Maia Sandu poate fi biletul câștigător.
Însă dacă ea va ajunge președinte, iar apoi îl va pune procuror pe Andrei Năstase și dacă acesta din urmă își va face un scop din retragerea acuzațiilor aduse celor doi Țopa, atunci vom ști că am ales greșit. Scopul ei și al procurorului ales sper să fie pedepsirea tuturor hoților, mai mici sau mai mari. Sper că această țară nu va ajunge câmpul de luptă al oligarhilor. Dar eu am încredere că Maia Sandu nu se va vinde pentru voturi.