Primari în Parlament: între funcția locală și ambiția națională

Republica Moldova trăiește un fenomen tot mai vizibil după alegerile parlamentare din 2025: mai mulți primari, consilieri și președinți de raioane au devenit deputați și trebuie acum să aleagă între activitatea locală și cea din Legislativ. Legea prevede clar: mandatul de deputat este incompatibil cu alte funcții de demnitate publică, iar aleșii au la dispoziție 30 de zile pentru a decide. În timp ce unii se pregătesc să plece la Chișinău pentru a-și continua cariera politică, alții aleg să rămână aproape de oameni, refuzând să-și părăsească localitățile.
Printre cei care merg spre Parlament se numără Ilie Ionaș, primarul de Costești, raionul Ialoveni, ales din partea Partidului Acțiune și Solidaritate. Acesta a anunțat că va renunța la primărie pentru a-și asuma mandatul de deputat și funcția de secretar al Comisiei pentru economie, buget și finanțe. Decizia sa este susținută de localnici, care spun că merită să „urce o treaptă mai sus”, după ce a demonstrat că știe să asculte și să ajute comunitatea. În aceeași direcție merg și consiliera Maria Dragan, fost membru al Consiliului Municipal Chișinău, și Iurie Levinschi, președintele raionului Hâncești, care consideră că își pot valorifica experiența la nivel central. Și opoziția are cazuri similare: Valentina Meșină, primărița din Ruseștii Noi, a renunțat la mandatul local, iar fostul ministru Pavel Voicu și Adrian Domentiuc părăsesc consiliile municipale pentru a activa în Parlament.
De cealaltă parte, unii aleși locali preferă să rămână în fruntea comunităților lor. Deputata Partidului Nostru, Stela Onuțu, a decis să-și continue mandatul de primar al orașului Glodeni până în 2027, explicând că nu vrea să provoace alegeri anticipate. Colega sa, Elena Cereteu, primar de Drochia, spune că cetățenii i-au cerut să rămână, iar decizia finală va fi anunțată curând. Edilul capitalei, Ion Ceban, a ales și el să rămână la Primăria Chișinău, argumentând că orașul se află „în pragul unor mari proiecte de modernizare”. Viceprimara Olga Ursu, tot din Blocul „Alternativa”, ezită încă, dar urmează să-și anunțe decizia la expirarea termenului legal.
Există însă și o categorie de indeciși, care mai analizează situația. Printre aceștia se află Nicolae Draganel, președintele raionului Călărași, ales pe lista PAS, și mai mulți socialiști — precum Adrian Lebedinschi, Dorin Pavaloi sau Marcel Cenușa — care afirmă că încă discută cu echipele locale. Toți au la dispoziție 30 de zile pentru a clarifica incompatibilitatea, termen după care Comisia Electorală Centrală va valida noile mandate.
Potrivit CEC, dacă un primar renunță la mandat pentru Parlament, consiliul local stabilește interimatul funcției, iar ulterior se organizează alegeri noi, care pot avea loc doar în lunile mai sau noiembrie. Mandatul noului primar este valabil până în 2027. În cazul consilierilor, locurile vacante sunt ocupate de următorii candidați de pe listele de partid. În sens invers, dacă un ales local preferă să rămână în teritoriu, Parlamentul acceptă demisia acestuia, iar CEC validează următorul supleant de pe listă. Astfel, la început de legislatură, Parlamentul Moldovei se confruntă cu o ecuație complicată între ambiția politică și loialitatea față de comunitate — o alegere care va arăta cine vrea puterea și cine preferă apropierea de oameni.