Raportul Băncii Mondiale: Moldova se redresează lent, dar rămâne vulnerabilă la șocuri externe
Economia Republicii Moldova intră într-o etapă de revenire fragilă, după doi ani marcați de crize externe și inflație ridicată. Potrivit raportului „Moldova Economic Update – Fall 2025” al Băncii Mondiale, prezentat pe 4 noiembrie la Chișinău, creșterea economică din prima jumătate a anului a fost modestă, dar stabilă. Documentul arată că principalele motoare ale redresării sunt investițiile interne și consumul privat, deși economia rămâne vulnerabilă la dezechilibrele structurale și la dependența de contextul regional. Deficitul de cont curent, estimat la 23% din PIB, continuă să exercite presiuni asupra balanței externe, iar provocările fiscale și inflaționiste limitează marja de manevră a autorităților.
Pe termen mediu, Banca Mondială anticipează o îmbunătățire graduală a perspectivelor economice, cu o creștere a PIB-ului de 1,5% în 2025, 2,7% în 2026 și 3,8% în 2027. Relansarea este susținută în principal de investițiile în construcții, infrastructură și energie, dar și de creșterea salariilor reale. În schimb, exporturile continuă să fie afectate de scăderea cererii internaționale și de efectele secetei asupra agriculturii. Sectoarele IT, energie și servicii financiare rămân printre cele mai reziliente, compensând parțial pierderile din industrie și agricultură. Banca Națională a menținut o politică monetară restrictivă, reducând ușor rata de bază pentru a stimula economia, în condițiile în care inflația anuală s-a redus la 8%, dar rămâne peste ținta instituției.
Ulrich Schmidt, Manager de Țară pentru Moldova în cadrul Grupului Băncii Mondiale, a declarat că „noul context politic oferă o fereastră de oportunitate unică pentru accelerarea reformelor”. Potrivit acestuia, alinierea Moldovei la agenda de aderare la Uniunea Europeană și accesul la Planul de Creștere al UE pot deschide resurse semnificative pentru dezvoltare, dacă Guvernul va reuși să maximizeze capacitatea de absorbție a fondurilor europene. În același timp, economistul Marcel Chistruga avertizează că presiunile de finanțare generate de deficitele gemene — fiscal și de cont curent — continuă să submineze încrederea și să limiteze spațiul bugetar.
Deficitul fiscal, deși sub control la 2,4% din PIB, este menținut artificial prin venituri excepționale și granturi externe, în timp ce cheltuielile sociale și educaționale cresc constant. Datoria publică și public garantată ar putea depăși 50% din PIB până în 2027, iar datoria externă totală este deja la 61% din PIB. Banca Mondială notează că, deși sistemul financiar al Moldovei rămâne stabil, bine capitalizat și profitabil, vulnerabilitățile externe și dependența de importurile energetice pot amplifica riscurile macroeconomice.
În ansamblu, raportul Băncii Mondiale confirmă o redresare lentă, dar reală, a economiei moldovenești. Perspectivele pentru perioada 2026–2027 sunt pozitive, condiționate însă de ritmul reformelor, de absorbția fondurilor europene și de stabilitatea regională. Se estimează că rata sărăciei va scădea de la 18,1% în 2024 la 15,6% în 2027, iar sprijinul financiar al Uniunii Europene va rămâne esențial pentru consolidarea progresului. Cu toate acestea, Banca Mondială avertizează: riscurile externe, corupția și capacitatea instituțională redusă pot transforma această redresare într-o nouă perioadă de stagnare dacă reformele sunt întârziate.
