Primavară constituțională de la Chișinau: Curtea Constituțională înlătura fraudarea legii fundamentale

Altfel spus, au încălcat Constituția deputații când, fără să respecte procedurile de avizare obligatorie specifice revizuirii, le-au luat cetățenilor dreptul de a-și vota Președintele, și l-au transferat exclusiv celor 101 de deputați!

Desigur, deputații le puteau retrage cetățenilor acest drept și fără să încalce procedura de revizuire și discuția trece în sfera legitimității acestei retrageri. A sensului și spiritului art.38 alin.(1) din Constituția R. Moldova potrivit căruia “Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.”

Ar fi putut avea loc și o examinare a actelor membrilor Parlamentului/Constituantei din 2000 și din perspectiva dispozițiilor alin.(1) al articolului 54 din Constituție, referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau, al unor libertăţi potrivit căruia în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului – dacă ar fi fost sesizata Curtea sau dacă însăși Curtea ar fi extins analiza și să stabilească în ce măsură retragerea de către Constituanta a dreptului cetățeanului de a-l alege pe Președinte constituie o violare a art.54 întrucât suprimarea sau diminuarea unui drept de vot era prohibita inclusiv în cazul legilor constituționale – una din categoriile de legi descrise de art.72 – la revizuirea legii fundamentale.

Prin aceasta reintrare în legalitate în 2016, are de câștigat atât statul de drept în Basarabia, dar se rezolvă și o criză politică majora în prag de noi alegeri prezidențiale care vor fi directe, prin votul fiecărui cetățean, nu doar privilegiul membrilor Parlamentului.

Radio Europa Libera difuza recent informația că un sondaj de opinie arată că aproape 83 la sută din cetățenii R. Moldova vor alegerea președintelui de către popor.

Întrucât Curtea Constituțională a constatat violarea Constituției, se ajunge la înlăturarea dispozițiilor modificatoare, cu consecința reintrării în vigoare a celor vechi și aceasta determină reactivarea mecanismului anterior de punere în aplicare a dreptului fundamental, adică dispozițiile în materie electorală sunt repuse în vigoare.

Adică, reintră în vigoare art.95-117 ale Titlul IV din Codul Electoral al Republicii Moldova, privitoare la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, prevederi excluse din textul legal prin LP 1227-XIV din 21.09.00, publicată în Monitorul Oficial nr.130/19.10.2000 – fără a mai fi nevoie acum de o nouă lege electorală sau de noi modificări ale vechiului Cod Electoral, nefiind vorba de vreun vid electoral.

Pentru că primatul respectării drepturilor fundamentale ale omului în spațiul Convenției EDO tocmai asta înseamnă: a avea grija că niciunul din drepturi să nu rămână iluzoriu ci să devină efectiv, realizat, fructificat pe deplin, fiind obligația tuturor autorităților Republicii Moldova să respecte drepturile fundamentale ale omului, inclusiv a dreptului de vot prevazut la art.38 alin.(1) din Constituție descris mai sus.

Specialiștii în drept sovietic de pe oricare mal al Prutului sau Nistrului au fost, sunt și vor rămâne contrariați de prevalența respectului pentru un drept fundamental al omului, dreptul cetățeanui de a alege Președintele în mod direct, drept fundamental suprimat pe căi ocolite în anul 2000! Pentru că se vor găsi unii să spună că din nou parlamentul trebuie să adopte o completare la Codul Electoral ca decizia CCRM să aibă sens, zic tot ei, acest drept fundamental li se va evoca … altfel rămâne iluzoriu și decizia CCRM fantastică și fantastic de inutilă!

Am văzut că și la București la primul tur pentru alegerea Președintelui României în 2014, au existat juriști, judecători, procurori sau diplomați pentru care dreptul de vot, mai ales în diasporă, NU a contat, pur și simplu! Există un dosar de ancheta pentru abuz, la DNA… N-ar fi o surpriză ca din acest cor să se găsească unii care sa critice inclusiv decizia Curții Constituționale de la Chișinău care înlătură samavolnicia criptosovietică produsa în 2000.

În concluzie: după decizia Curții Constituționale, frauda la Legea fundamentală savârșită încă din anul 2000 trebuia înlăturată, iar în 2016 președintele Republicii Moldova urmează să fie ales în mod direct de cetățeni, asa cum a fost până atunci.

Sursa: Antonie Popescu