Tabloul însă nu arată atât de bine, pentru că oamenii continuă să arunce resturile unde le trăsnește prin cap, multe poligoane amenajate pentru depozitarea deșeurilor nu sunt autorizate, iar de standarde europene nici nu poate fi vorba.
Din perioada sovietică s-a păstrat tradiția ca aproape fiecare localitate din Republica Moldova să aibă câte o gunoiște. În ultimii ani, primăriile au încercat cumva să reducă numărul lor prin amenajarea unor poligoane mai mari unde este depozitat gunoiul din câteva sate. Curiozitățile apar atunci când întrebăm dacă aceste gunoiști sunt autorizate sau nu.
La Peresecina, raionul Orhei, a fost creată o întreprindere specializată în colectarea deșeurilor. Datorită unui proiect finanțat de PNUD, primăria a reușit să cumpere o autospecială care deservește localitatea și alte trei sate învecinate: Sămănanca, Teleșeu și Donici. Serviciul de evacuare a gunoiului costă între 10 și 40 de lei, în funcție de numărul de persoane care locuiesc în casă. Autospeciala vine de două ori pe lună. Însă nu toți oamenii sunt dispuși să plătească și preferă să arunce resturile la gunoiști neautorizate, noaptea, ca hoții. „Principala problemă e că nu putem să facem nimic cu persoanele care aruncă gunoiul unde vor. Noi am mai lichidat gunoiștile neautorizate, dar ele apar din nou. Noi vorbim, dar degeaba. Nu putem fi paznici. Alții, în schimb, dacă au un serviciu la Chișinău, iau punga cu gunoi, urcă în microbuz și o duc la capitală să o arunce”, spune amuzat administratorul întreprinderii intercomunitare „Prosper-Rural”, Pavel Moisei. Cu toate acestea, în satul Teleșeu, în două săptămâni au fost semnate deja 60 de contracte, iar cererea de tomberoane în Peresecina este în creștere. De aceea, Pavel Moisei, speră că primăria va accesa noi fonduri pentru proiecte de salubrizare.
Deșeuri în Parcul Național „Orhei”
Dacă prestarea serviciului a fost pusă la punct în satul Peresecina, atunci locul de depozitare a gunoiului a devenit un subiect de dispută. Primăria localității perfectează actele pentru autorizarea acesteia, însă arhitectul raionului refuză să aprobe proiectul. „Gunoiștea ceea e de mult acolo. Dar nu e la locul ei. Terenul extravilan pe care se află, alături de drumul spre satul Donici, intră în Parcul Național „Orhei”. În plus, se află pe un vârf de deal, lângă drumul național M2 pe unde trec delegațiile. Vă dați seama ce se va întâmpla dacă acolo va fi adus gunoiul din patru sate? Eu nu pot să permit așa ceva”, afirmă arhitectul raionului Orhei, Ion Platon. Pe de altă parte, Pavel Moisei susține că alt teren nu există deocamdată.
Problema cea mare – lipsa unei gunoiști autorizate
Primarul satului Cubolta din raionul Sângerei, Alexandru Sârbu, afirmă că în 2011-2012 a reușit să rezolve problema gunoiului aruncat la întâmplare. Dar a apărut o altă problemă – cea mai apropiată gunoiște autorizată era la circa 30 de kilometri. De aceea, consiliul local a decis depozitarea deșeurilor într-o fostă mină de piatră de lângă sat. Gunoiul este evacuat de oameni sau de agenții economici la solicitarea primăriei. Alexandru Sârbu recunoaște însă că nici această gunoiște nu este autorizată. Abia anul trecut, în satul vecin Biruința, aflat la o distanță de 10 km a fost amenajată o groapă pentru gunoi. Primarul caută acum surse de finanțare pentru a procura o autospecială pentru sat.
„Primarii nu vor să-și supere alegătorii”
Atât administratorii firmelor de salubrizare, cât și reprezentanții autorităților locale afirmă că este greu să prinzi pe cineva aruncând gunoiul în locuri neautorizate și, ulterior, să-l amendezi. E mai simplu în cazul materialelor de construcție, pentru că în sat se știe cine face reparații. Ei explică comportamentul oamenilor prin lipsa de cultură sau obișnuință. Amenzile pentru încălcarea regulilor de gestionare a deșeurilor oscilează între 200 și 800 de lei pentru persoane fizice. Acestea pot fi administrate de Poliție și Inspecția Ecologică. Inspectorul superior de la Orhei, Diana Vasilachi, spune că primarii nu prea contribuie la identificarea răufăcătorilor pentru că nu vor să intre în conflict cu oamenii, altfel nu vor fi votați la următoarele alegeri locale. Ea precizează că cele mai murdare sunt satele din apropierea orașului. „Lumea cumpără mai des produse și, drept urmare, aruncă mai multe ambalaje, sticle, pet-uri, cutii de conserve. Noi am observat an de an, cu cât satul e mai îndepărtat și lumea nu lucrează la oraș, cu atât satul e mai curat, pentru că oamenii consumă ce cresc în gospodărie”, își împărtășește observațiile specialistul de la Inspecția Ecologică Orhei. De fapt, chiar și centrul raional nu are o gunoiște autorizată. Formată încă în anii ‘60 ai secolului trecut, aceasta se află într-o zonă de protecție a apelor. Diana Vasilachi susține că o rezolvare a problemei ar fi crearea depozitelor regionale de gunoi, prevăzute de Strategia națională de gestionare a deșeurilor, dar nu este clar când vor fi realizate aceste obiective.
În Moldova sunt peste 1.200 de gunoişti autorizate şi tot atâtea neautorizate. Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2013-2027 prevede construcţia a opt gunoişti regionale, cu un buget aproximativ de 360 de milioane de euro, bani care vor fi alocaţi din fonduri europene şi din fonduri naţionale. Prima groapă de gunoi regională va fi construită aproximativ până în 2018, în regiunea de sud a ţării.
