Proiectul de lege care conţine aceste modificări este examinat în Comisia juridică numiri şi imunităţi a Parlamentului. Potrivit şefului Direcţiei judiciare a PG, Mircea Roşioru, reprezentanţii procuraturii nu au fost chemaţi la discuţii atunci când a fost elaborat proiectul de lege. „Nu suntem împotriva reformelor, dar este cazul să analizăm bine aceste modificări. Pentru instanţele de judecată e mai simplu să ghideze procesul la care participă şi procurorii. Şi apoi statul nu este pregătit pentru aceste modificări", a declarat procurorul Mircea Roşioru.
Contactat de TIMPUL, şeful Direcţiei generale legislaţie, Cristina Melnic, a spus că aceste modificări au fost recomandate şi de Comisia de la Veneţia. „Ne-am ghidat de recomandarea Consiliului Europei 1604 din 2003, privind rolul procuraturii în societatea democratică. Competenţele pe care le au procurorii în procesele civile dublează, de fapt, competenţele pe care le au alte organe", a afirmat Cristina Melnic. "Faptul că statul nu este pregătit nu este un argument. Avem organe competente: în cazul proceselor cu minori există autoritatea tutelară şi avocaţii copilului, care pot apăra drepturile copiilor. De asemenea, în cazurile patrimoniului statului este Agenţia proprietăţilor publice, iar dacă este vorba despre buget, atunci există Ministerul Finanţelor. Mai există şi asistenţa juridică garantată de stat. De la 1 ianuarie 2012 au intrat în vigoare prevederile legii ce ţin ce asistenţa juridică garantată şi în procesele civile şi cele contravenţionale", a argumentat şeful Direcţiei legislaţie, menţionând că procurorul general va decide modul în care cadrele vor fi repartizate în alte direcţii sau structuri.
Modificările Codului de procedură civilă urmează a fi examinate în Parlament.
Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
