Proiectul artistic „Post-Soviet Kids” și arhitectura sovietică – ancore ale trecului (FOTO)

Moldova este o fostă republică sovietic- socialistă, care și-a dobândit independența în 1991. Prin proiectul fotografic „Post-Soviet Kids”, realizat în colaborare cu brandul autohton ASAGAYA, cele două artiste, Irina Bulgaru și Lilia Moraru, prezintă o miscare artistică a ultimei generatii sovietice si, în același timp, a primei generații independete de tineri creatori din Republica Moldova- tineri care au îndurat schimbarea drastică dintre cultura Uniunii Sovietice la una așa-zis independentă, și pentru care îmbinarea revoluției politice cu cea arhitecturală reprezintă punctul culminant al ideologiei.

Uniunea Sovietică și-a lăsat amprenta asupra stilului vestimentar și asupra manierei de exprimare, astfel fiind predecesor unui curent nou, prezentat de brandul autohton ASAGAYA în colecția ,,Spirit Mandru” ,realizată de Lilia Moraru . Este o colecție extrem de diferită de celelalte, pentru că transmite povești personale, bazate pe atitudine. Colecția a fost un protest împotriva conformismului în modă și în gandire. Moda post-sovietică e pe val și se adreseaza noii generatii, care e deceptionată, lipsită de speranță dar care vrea să se facă auzităși ascultată.

Proiectul artistic „Post-Soviet Kids” și arhitectura sovietică – ancore ale trecului

Chișinăul abundă în arhitectura socialist modernistă – majoritatea clădirilor sunt însă în decădere, iar acestea continuă să fie un fundal vieții cotidiene în acest oraș contemporan. Unele exemple sunt : Hotelul Național, Circul, Centrul de Tineret Iurii Gagarin, Turnul Romanița și multe altele. Cum va evolua arta contemporană în Republica Moldova în labirintul acestor clădiri abandonate- ancore ale trecutului despre care nimeni nu vrea să vorbească?

Proiectul artistic „Post-Soviet Kids” si-a propus ca scop unirea instrumentelor valabile în Arhitectură, în Modă și în Fotografie pentru a atrage atenția asupra necesitatii de a reinterpreta această moștenire socialistă, prezentă în viața de zic cu zi a capitalei, pornind de la arhitectura sovietică.

Din punct de vedere al sustenabilitatii, aceste clădiri trebuie re-utilizate și doar în cazuri extreme să fie demolate. Aceste monumente prezinta o resursă publică de valoare artistica si istorică care trebuie exploatată si folosită în avantajul societatii. Reutilizarea clădirilor istorice și moderne este o practică arhitecturală globală, cu exemple de refunctionalizare de succes în toate țările europene.

Reinterpretarea și luarea unei poziții față de aceste cladiri este necesară, fie că este vorba de protecție, conservare, utilizare temporară, refolosire sau demolare. Acest proiect este un apel, către mințile creative din Moldova si dinafara acesteia, să abordăm această temă vitală si urgentă pentru Chișinău.