Acestea sunt concluziile analizelor probelor ADN prelevate vara trecuta din mormantul domnesc de la Curtea de Arges, unde se presupune ca ar fi fost inmormantat Vladislav I, cunoscut si sub numele de Vlaicu Voda. Probele au fost analizate la Cluj, la Institutul de Cercetari Interdisciplinare in Bio-Nano Stiinte.
Genesis este un proiect derulat timp de trei ani, care a angrenat specialisti de la Academia Romana, de la Universitatea Babes-Bolyai si Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi. Primul pas a fost deschiderea presupusului mormant al lui Vladislav I, cunoscut si sub denumirea de Vlaicu Voda, care a fost nepotul lui Basarab I si unchiul lui Mircea cel Batran. Rezultatele analizelor realizate de expertii clujeni au fost surprinzatoare: in mormant nu se afla domnitorul presupus si nici fratele acestuia.
“In momentul de fata putem spune cu 90% probabilitate ca cel care este inmormantat la Curtea de Arges nu este nici Vladislav Vlaicu si nici Radu I. Prin datarea cu radiocarbon am obtinut data osemintelor anul 1340 plus/minus 30 de ani, marja de eroare. Asta inseamna ca in cel mai bun caz cel inmormantat acolo a murit in 1370, or amandoi, si Vladislav Vlaicu si Radu I, au murit dupa 1375”, a explicat pentru Ziar de Cluj Alexandru Simon, cercetator in cadrul proiectului Genesis la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Romane.
Oamenii de stiinta nu pot spune deocamdata cine este inmormantat la Curtea de Arges, pana nu vor putea preleva probe si din mormantul de la Cozia, unde este inmormantat Mircea cel Batran, domnitor tot din dinastia Basarabilor, cu care sa compare rezultatele actuale.
“O ipoteza ar fi ca cel din mormantul de la Curtea de Arges sa fie unul dintre nenumitii fii ai lui Basarab I. Exista din 1335 un act al cancelariei ungare unde apare formularea Basarab I si fiii sai, ceea ce inseamna ca a avut mai multi fii, nu doar pe Nicolae Alexandru, tatal lui Vladislav Vlaicu si Radu I. Ar fi gresit sa mai emitem alte ipoteze pana nu facem un demers si la Cozia, pentru a putea stabili o eventuala legatura intre osemintele de la Curtea de Arges si cele de la Cozia, sa vedem daca sunt inruditi si in ce grad”, a punctat Alexandru Simon.
Din pacate, anul acesta nu vor putea deschide mormantul de la Cozia, “sezonul arheologic fiind inchis”, iar fara acele probe nu se va putea da nicio concluzie cu greutate.
“Alt mormant, care sa se fi pastrat, al unui domnitor din dinastia Basarab nu avem. Incercam sa lucram pana atunci pe contextualizari pe comunitati mai simple”, a spus cercetatorul.
Imbracaminte domneasca, alimentatie de taran
Analizele efectuate de cercetatorii clujeni au scos la iveala aspecte interesante si in ceea ce priveste alimentatia printului necunoscut din mormantul de la Curtea de Arges. Contrar asteptarilor, acesta avea o dieta asemanatoare cu cea a oamenilor de rand de atunci.
“Ca domnitor ne asteptam sa fi mancat multa carne, carne de vanat, dar avea o alimentatie extrem de ascetica. Nu consuma la nivel regulat carne. In comparatie cu Richard III, care avea o alimentatie de rang inalt, defunctul de la Curtea de Arges nu depasea alimentatia unui taran. Asta este cu atat mai interesant cu cat mormantul a avut un inventar foarte bogat, daca luam in considerare paftaua ( catarama – n. red.) de aur. A fost ingropat la standarde apusene, dar nu manca mai bine decat oamenii de rand”, a completat Alexandru Simon.
Scopul proiectului unic in Romania este realizarea unei baze de date genetice si stabilirea originii domnitorilor romani. Exista o serie intreaga de dezbateri, care spun ca dinastia Basarabilor ar avea origine cumana, iar acest proiect ar putea in sfarsit sa faca lumina in aceasta problema.
Foto: www.infocurteadearges.ro
Sursa: ziaruldecluj.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
