Inițiatoarea acțiunii, președinte al "Asociației Părinții care doresc ca și copiii lor să învețe la școala românească — Sandu Timoc" din Jitkovița, Iasmina Glisici, a declarat pentru AGERPRES că prin documentul acceptat de toate organizațiile prezente la Jitkovița, s-a pus bazele unei înțelegeri comune și s-a stabilit semnarea unui memoriu către Academiile de știință ale României și Republicii Serbia prin care acestea sunt chemate să intervină prompt pentru a determina autoritățile să renunțe la susținerea limbii vlahe.
"Din luna iulie liderii așa-zisei minorități vlahe, care resping apartenența acesteia la filonul latin, desfășoară activități, cu concursul unui savant rus, de standardizare a limbii vlahe. Respectivul program este promovat de Consiliul Național al Minorității Vlahe, organism finanțat de guvernul sârb", a precizat Glisici.
Potrivit sursei citate, în aceste împrejurări nefaste pentru identitatea celor peste 300.000 de români din zonă, "constituie o obligație pentru noi să cerem ajutor celor două entități științifice, ele fiind singurele care ne mai pot ajuta și proteja împotriva aberantului proces de asimilare".
"Un alt motiv pentru care recurgem la solicitarea intervenției celor două foruri academice este și faptul că am epuizat orice soluție de a bloca divizarea comunității românești din acest spațiu al Republicii Serbia", a afirmat Glisici.
La rândul său, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, dr. Pedrag Balașevici, a fost de părere că "este de mirare că până acum Academia Română nu a reacționat vis-a-vis de decizia autorităților sârbe de a permite inventarea falsei limbi vlahe și a unui alfabet latin cu litere chirilice".
PUBLICITATE"Faptul că în Timoc au fost instituționalizate școli în limba vlahă, în timp ce limba română se predă facultativ și doar unui număr restrâns de copii, ne îngrijorează și ne pune pe gânduri. Ori statul vrea să ne decimeze, ori este interesat numai de o minoritate falsă — cea vlahă", a spus Balașevici.
În context, el a mai arătat că trebuie depolitizate consiliile minorităților române și vlahe, în concepția sa cea din urmă inexistentă din punct de vedere istoric, și să fie lăsate să-și aleagă membrii fără imixtiuni din afară, adică Ministerul de Externe al României să nu mai permită unor diplomați să manipuleze anumite entități de buzunar din Timoc, iar partidele sârbești să nu se mai infiltreze în rândurile Consiliilor naționale al minorităților române și vlahe naționaliști care să obstrucționeze orice proiect de conservare a ființei naționale românești.
Vicarul Episcopiei "Dacia Felix", părintele-martir Boian Aleksandrovici, a spus că "a venit momentul" în Serbia de nord-est ca să se lămurească odată pentru întotdeauna că termenul vlahi sau vlasi e tot una cu cel de român și că asupra acestei chestiuni să se pronunțe Academiile din România și Republica Serbia.
"Dar pentru a rezolva confuzia perpetuată de mulți ani, este necesar să avem cuvântul oamenilor de știință. Până atunci trebuie să ne opunem oricărui proiect de amenințare a limbii române", a concluzionat pr. Alexandrovici.
Întâlnirea pe care reprezentanții minorității naționale române au avut-o joi, 17 iulie, cu prim/miniștrii Serbiei și României, Victor Ponta și Aleksandar Vucici, ar fi o dovadă că românii din Timoc, Morava și sudul Dunării își vor recăpăta drepturile constituționale, că limba română va fi utilizată fără restricții în școli, biserică și administrația locală din comunele cu populație majoritar românească.
Aceleași opinii le-au avut și Ivița Glisici, Dușan Prvulovici, Boian Bărbuță, Lucian Marina, Slobodan Perici, Drăgan Demici, preotul Iel Bobu Lui și Zavișa Jurji.
O notă aparte a făcut intervenția reprezentantei Consiliului Național al Minorității Naționale Române, prof. univ. Anișoara Țăran, care nu a semnat convenția respectivă susținând că "atâta vreme cât în Timoc nu există interes exclusiv pentru limba română, și că multe ONG-uri din regiune sunt duplicitare și pentru o origine vlahă a minorității, nu este cazul să participăm la un demers care nu va avea nici un efect asupra situației reale a românilor care așteaptă cu adevărat soluții concrete pentru protejarea idealului lor — acela de a fi români’.
agerpres.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
