După Ungaria şi Grecia, Kremlinul s-a îndreptat spre Cipru, Bruxelles-ul suspectând că Moscova urmăreşte semănarea discordiei printre „cei 28” pentru a scăpa de noile măsuri de retorsiune. Putin şi omologul său cipriot Anastasiades au semnat un acord care autorizează marina rusă să acceadă în porturile din Cipru şi implantarea unei baze militare a pe solul cipriot. În Ucraina, Putin ameninţă cu tăierea gazelor, dar nu şi pentru separatişti, care se pregătesc pentru asaltul Mariupolului.
Putin îşi continuă jocul de şah într-o pardică contra Occidentului şi pentru următoarea mişcare a ales Cipru, insulă poziţionată strategic între Mediterana şi strâmtoarea Bosfor. Scopul este divizarea europenilor pentru a ca Moscova să se poată folosi de influenţa sa asupra statelor UE pe care le-a transformat în „sateliţi”. Preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades se află în vizită la Moscova unde s-a întâlnit cu cei mai înalţi demnitari ruşi, inclusiv Vladimir Putin. Pentru liderul de la Kremlin, care public s-a angajat în favoarea procesului de pace în Ucraina, venirea unui astfel de aliat cade la ţanc. În Donbas, şefii separatiştilor pro-ruşi au anunţat că au început retragerea armelor grele, o ocazie pentru a cere ridicarea sancţiunilor occidentale. În urmă cu o săptămână, preşedintele rus s-a deplasat la Budapesta, unde premierul Viktor Orban a declarat că este „iraţional să laşi Rusia în afara Europei”. Iar la 11 februarie, ministrul grec de Finanţe, membru al guvernului Tsipras, oficial pro-rus, a mers la Moscova în speranţa unui ajutor financiar rus pentru a putea renunţa la creditorii „troicii”.
La Bruxelles, baletul rus a fost observat cu atenţie şi cu îngrijorare, fiind considerat parte a planului Kremlinului de a fisura unitatea afişată de ţările UE. În tabăra ţărilor prietene, Cipru figurează pe primul loc. În afara legăturilor religioase legate de ortodoxie, insula este un paradis fiscal pentru marile firme şi oligarhii ruşi şi mai recent, Duma a ratificat decizia Kremlinului de a îmblânzi rambursarea creditului de 2,5 miliarde euro acordate de Moscova în 2011.
În programul vizitei lui Anastasiades este prevăzută o întărire a cooperării militare. Cu Ungaria, dependentă de aprovizionarea cu gaz rusesc, Moscova joacă pe cartea energetică şi după eşuarea proiectului gazoductului South Stream, Rusia a lansat un proiect alternativ în cooperare cu Turcia şi în care doreşte să atragă Budapesta. Manevrele irită Bruxellesul în momentul în care Comisia Europeană prezintă proiectul energetic al Uniunii. „Chiar dacă Rusia înnoadă acorduri economice, tentativa de a distruge unitatea UE va eşua pentru că aceasta nu reprezintă doar o organizaţie ci o civilizaţie, arată Igor Bounin, preşedintele Centrului rus de tehnologie politică. Astfel, Atena a renunţat rapid la ipoteza unui ajutor rusesc pentru a reveni sub cupola Eurogrup.
Putin a obţinut de la autorităţile cipriote accesul marinei ruse în porturile din Cipru şi autorizarea implantării unei baze militare a armatei Rusiei. O bază militară în Mediterana, pe solul unei ţări membre a UE.
Putin strigă „genocid”
Putin, decis să continue războiul gazelor cu Kievul şi-a amintit cuvântul „genocid” după ce autorităţile ucrainene au anunţat că refuză să livreze gaz şi să plătească gazul furnizat de Gazprom în zonele controlate de separatişti. Putin, care a oprit de două ori livrarea gazului pentru Ucraina în plină iarnă nu a considerat atunci că este un genocid ? Tonul a urcat între Rusia şi Ucraina după ce gigantul gazier rus Gazprom a început săptămâna trecută să aprovizioneze direct zonele controlate de rebelii pro-ruşi, pe motivul că Kievul a încetat să o facă iar Moscova estimează că aceste livrări de gaz intră în contractul încheiat în octombrie între Gazprom şi grupul Naftogaz, şi deci Kievul trebuie să le plătească. Compania ucraineană refuză explicând că nu are nici un mjloc de control asupra volumului de gaz şi nici asupra utilizării acestuia.
Mariupol, în vizorul separatiştilor
„Separatiştii îşi adună forţele şi se pregătesc pentru ceva”, declară surse militare şi civile ucrainene. După preluarea Debalţevo, oraş aflat la încrucişarea rutieră şi feroviară ce leagă capitalele „republicilor populare” Doneţk şi Lugansk, cresc temerile că Mariupol, oraş-port strategic şi centru economic vital, va fi următoarea ţintă a pro-ruşilor. Premierul britanic, David Cameron, când a anunţat trimiterea de consilieri militari britanici în Ucraina, preciza că Mariupol este ţinta probabilă pentru separatişti, după Debalţevo. El a precizat că în cazul în care acest oraş va fi capturat, va declanşa noi sancţiuni contra Moscovei care vor fi „sensibil diferite” de seriile precedente. Alţi diplomaţi occidentali au declarat că un atac asupra Mariupol va pune capăt planului de pace de la Minsk, care deja a fost perturbat de violări frecvente, inclusiv capturarea Debalţevo şi întârzierea retragerii prevăzute a armelor grele pentru crearea unei zone tampon. Forţele pro-ruse neagă orice intenţie de a prelua mariupol dar nu este pentru prima oară când astfel de promisiuni sunt efemere, asemenea celor ale liderului de la Kremlin.
Mariupol va fi vital pentru economia oricărei entităţi de stat sau autonome pe care rebelii ar putea-o instala în estul Ucrainei. Cu o populaţie de 460.000 persoane, este al doilea oraş din regiunea Doneţk şi centrul industriei metalurgice din estul ţării. O mare parte din cărbunele extras în regiunile Doneţk şi Lugansk alimentează cele mai mari două uzine de oţel din ţară şi apoi se exportă prin portul Mariupol. Cetăţenii oraşului se tem că Putin vrea să creeze un coridor terestru spre Crimeea, anexată anul trecut dar care ar necesita şi porţiuni largi din regiunile Zaporojie şi Kerson.
sursa: romanialibera.ro
