Președintele Rusiei, Vladimir Putin a semnat vineri un decret privind acordarea postum a „Ordinului Curajului” lui Arsen Pavlov, un cunoscut criminal de război rus poreclit „Motorola”, transmite Hotnews.ro.
„Pentru curajul, viteja și abnegația arătate în timpul îndeplinirii sarcinilor de asigurare a protecției drepturilor și libertăților compatrioților, se acordă Ordinul Curajului lui Arsen Sergeevich Pavlov (postum)”, se arată în decretul publicat vineri pe portalul oficial de informații juridice guvernului rus și citat de TASS.
Născut în 1983 în fosta Uniune Sovietică, el și-a câștigat porecla de „Motorola” în perioada în care a servit în Cecenia, unde era responsabil de comunicații pentru un batalion al armatei ruse.
BBC scrie că după ce și-a abandonat soția și fiul în vârstă de 5 ani, Pavlov s-a mutat în Ucraina în 2014 pentru a se alătura separatiștilor pro-ruși după și a devenit liderul Batalionul Sparta, cunoscut ca una dintre cele mai crude și prost disciplinate unități ale insurgenților.
Crimele de război comise de „Motorola” în Donbas
Din ipostaza de comandant al Batalionului Sparta, Pavlov a devenit unul dintre cei mai cunoscuți militari ruși ce luptau în Donbas, eclipsat poate doar de Igor Ghirkin, fostul ofițer al FSB care a participat și la organizarea anexării Crimeii și a preluat apoi comanda separatiștilor.
Într-o conversație telefonică avută în 2015 cu jurnaliștii de la The Kyiv Post, el s-a lăudat că a împușcat 15 prizonieri ucraineni, o crimă de război sub dreptul internațional.
„Vă vine să credeți sau nu, mi se rupe de ce mă acuză lumea. Am împușcat 15 prizonieri și mi se rupe. No comment. Ucid dacă vreau. Nu o fac dacă nu”, a spus acesta.
Batalionul Sparta pe care l-a condus a fost de asemenea acuzat de numeroase crime de război și terorizarea populației civile.
Vladimir Putin i-a acordat „Ordinul Curajului” lui Pavlov la aproape 6 ani după asasinarea sa
Anton Pavlov „Motorola” a murit pe 16 octombrie 2016 la vârsta de 33 de ani după ce o bombă puternică plasată în liftul blocului său a explodat.
Oficial, rebelii pro-ruși au pus atacul pe seama unei celule naționaliste ucrainene care operează în oraș și l-au acuzat pe fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko că ar fi ordonat personal asasinarea.
Însă The Guardian relatează că mulți au crezut la momentul respectiv că asasinarea sa a fost legată de conflictele dintre separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, posibil și cu implicarea stăpânilor de la Moscova.
