Externe

Războiul cipurilor dintre SUA şi China este unul pentru dominaţie în tehnologie şi supremaţie militară. Europa este prinsă la mijloc şi neînarmată

SUA asediază industria microcipu­rilor din China şi cere Europei să i se alăture în timp ce tensiunile dintre cele mai mari economii ale lumii cresc. Washingtonul şi Beijingul sunt într-un război pentru domi­naţie în domeniul tehnologiei, iar semicon­ductorii sunt trofeul suprem.

Această luptă nu are doar aspecte comer­ciale şi economice deoarece SUA şi China concurează şi pentru dominaţie militară re­gio­nală, iar cipurile sunt esenţiale pentru construirea de arme din ce în ce mai sofisti­cate. Nu trebuie uitat că industria microci­purilor îşi are rădăcinile în cursa pentru înarmare din timpul Războiului Rece, când Departamentul apărării din America a cerut miniaturizarea puterii de calcul pentru com­puterele care ghidează rachete.

Europa este prinsă la mijloc în conflictul semiconductorilor pentru că are o industrie de profil subdezvoltată şi depinde mai ales de producătorii asiatici, aşa cum a arătat-o penuria de cipuri apărută în pandemie.

Comisia Europeană are un plan de câteva zeci de miliarde de euro pentru dezvoltarea propriilor producători, însă, spun unii analişti, iniţiativa a venit prea târziu pentru ca Europa să mai aibă vreun cuvânt de spus în acest sector.

Iar China face incursiuni de cucerire în industria europeană a cipurilor. În pofida avertismentelor serviciilor secrete germane, guvernul de la Berlin cel mai probabil va aproba preluarea uzinei de microcipuri a unei companii germane de către un grup chinez, justificându-şi po­zi­ţia prin faptul că teh­no­logia la care vor avea ac­ces chinezii este învechită.

Însă preşedintele Ser­viciilor Federale de In­formaţii a spus că Beijingul caută să cumpe­re active în industriile stra­tegice pentru a pune presiuni pe alte state. În Marea Britanie, o tranzacţie asemănătoare a fost blocată de către guvern după mai multe luni de incertitudini.

În acest context, cancelarul Germaniei Olaf Scholz face săptămâna aceasta o vizită la Beijing în încercarea de a deschide canale de comunicare cu China. SUA, pe de altă parte, trimit bombardiere în Australia, o ţară aliată, contextul fiind pretenţiile teritoriale pe care China le are asupra Taiwanului, unul dintre cei mai mari producători de cipuri din lume.

În Europa, analiştii îi cer lui Scholz să se folosească de vizita de la Beijing nu doar pentru a arăta deschidere, ci şi pentru a face clare priorităţile de securitate şi economice ale Germaniei. Excursia diplomatică a cance­larului a stârnit controverse atât acasă, cât şi în alte părţi ale Europei.

Criticii spun că a venit tim­pul ca liderii germani să se rupă de politicile Angelei Merkel, care a întărit legăturile şi dependenţa Germaniei de regimu­rile autoritare, după cum arată Financial Times. Când fostul pre­şedinte al SUA Donald Trump a încer­cat să distrugă ordinea co­mercială mondială punând interesele Americii mai presus de toate, Merkel a văzut în Beijing un aliat în apărarea globalizării.

De asemenea, tot în timpul mandatelor fostului cancelar dependenţa Germaniei de gazele Rusiei a crescut. Acum, Comisia Euro­peană consideră China a fi mai degrabă un rival decât un concurent sau aliat. Poziţia actuală a Germaniei faţă de Rusia este clară: şi-a redus dependenţa de gazele şi petrolul ruseşti şi trimite arme Ucrainei.

Însă în relaţiile cu China, Berlinul este mai permisiv. Recent, guvernul lui Scholz a permis gigantului chinez de transport naval Cosco să achiziţioneze o participaţie minori­tară la portul de containere Hamburg, analiş­tii spunând că acest gest este un cadou oferit preşedintelui cu puteri sporite al Chinei Xi Jinping înainte de vizita germană.

După pierderea pieţei ruse, cea chineză a devenit prea importantă pentru exportatorii germani pentru a fi ignorată. Europa are avantaje în lupta pentru tehnologie din industrie. Unul dintre cei mai importanţi combatanţi este ASML, din Olanda, care produce de fapt echipamente pentru fabricarea cipurilor. ASML este şi cea mai valoroasă companie de tehnologie europeană. Dar doar cu acest gigant nu se câştigă un război şi Europa are nevoie de ajutor. Comisia Europeană a prezentat la începutul anului un plan de investiţii private şi publice de 43 de miliarde de euro pentru face Europa competitivă pe piaţa cipurilor. Ulterior, în primăvară, Intel a venit cu propunerea de a construi în Germania o fabrică de semiconductori de 30 de miliarde de dolari, parte a unui plan mai mare şi de durată pentru Europa. Specialiştii din sector spun că tehnologia pe care Intel, o companie americană, o va aduce nu va face din UE un jucător de talie grea doarece aceasta va fi destinată mai ales telefoanelor mobile şi serverelor, şi nu industriei manufacturiere. Samsung Electronics, tot o companie străină de Europa, a venit cu ideea construirii unei fabrici de semiconductori orientată spre industria auto. STMicroelectronics, din Franţa, a ales Italia pentru a produce materiale necesare microcipurilor, o investiţie de 730 de miliarde de euro. Uzina ar fi prima de acest gen din Europa. Dar toate aceste proiecte cer timp, iar tensiunile la nivel internaţional cresc. SUA asediază China, dar încă n-a folosit la războiul tehnologic armele grele. Poate permite excepţii în exportul de tehnologie către companiile chineze. Iar China încă n-a arătat în ce parte va contraataca, dacă o va face. Următoarea mutare a Beijingului poate fi restricţionarea exporturilor de metale rare necesare industriei electromobilităţii. China controlează această piaţă. SUA s-ar putea descurca, la fel şi aliaţi precum Australia şi Canada, care au început să producă astfel de materii prime. În schimb, Europa depinde de China. De asemenea, China ar putea restricţiona exportul de cipuri cu tehnologie mai veche folosite în industria auto la maşini tradiţionale.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *