Ministrul Titus Corlăţean a precizat într-un interviu pentru France Presse că România are aşteptări concrete privind o redesfăşurare şi o deplasare a capacităţii militare a NATO spre Est, în domeniile maritim, aerian şi terestru. Acelaşi mesaj l-a transmis şi secretarul de stat, Bogdan Aurescu, în Statele Unite unde s-a întâlnit cu asistentul secretarului de stat american pentru Afaceri europene,Victoria Nuland.
Atenţie la Moldova
Cei doi diplomaţi au discutat despre ultimele evoluţii din vecinătatea estică, cu accent pe situaţia din Ucraina şi pe implicaţiile asupra parcursului european al Republicii Moldova. Bogdan Aurescu şi Victoria Nuland au analizat şi perspectivele relaţiilor cu Federaţia Rusă, în urma intervenţiei militare ruse în Ucraina care, din punctul de vedere al diplomaţiei române, a schimbat echilibrul strategic în regiunea Marii Negre. În acest context, secretarul de stat Bogdan Aurescu a argumentat că este necesară o creştere a prezenţei SUA şi NATO în statele aliate de la frontiera estică a Alianţei, inclusiv în România.
SUA, gata să apere
De altfel, recent, Victoria Nuland a susţinut la Washington în faţa Comsiei de Securitate şi Cooperare în Europa, că evenimentele din Ucraina reprezintă un semnal de trezire pentru toată comunitatea euro-atlantică şi că toate valorile apărate vreme de 40 de ani de comunitatea naţiunilor libere sunt în pericol dacă acte de agresiune vor fi lăsate nepedepsite. "Abordarea noastră este pe 4 piloni: sprijinul bilateral şi multilateral pentru Ucraina şi viitorul ei democratic, sancţiunile pe care le impunem Rusiei pentru acţiunile sale agresive, eforturile noastre să detensionăm criza pe cale diplomatică, dacă se poate şi angajamentul nostru ferm pentru securitatea aliaţilor noştri din NATO", a declarat Victoria Nuland.
Ajutor pentru estici
Victoria Nuland a insistat că SUA nu pot tolera mai ales riscurile de securitate la adresa aliaţilor aflaţi geografic aproape de Rusia iar mesajul american pentru Putin şi Rusia este că teritoriul NATO este inviolabil şi că SUA vor apăra fiecare bucată din acesta. Victoria Nuland a precizat că SUA şi aliaţii oferă garanţii vizibile pentru statele membre NATO din Centrul şi Estul Europei, prin recentele operaţiuni terestre, maritime şi aeriene. Victoria Nuland a dat ca exemplu, extinderea prezenţei navei Truxtun în Marea Neagră, alături de altă navă care urmează să ajungă în zonă şi zborurile avioanelor de supraveghere AWACS în spaţiul aerian al Poloniei şi României.
Democraţia şi corupţia
Victoria Nuland a fost audiată şi de Comisia de afaceri externe a Senatului SUA pe tema provocărilor la adresa securităţii transatlantice în Europa Centrală şi de Est. Victoria Nuland a vorbit în cadrul audierii despre posibila sporire a sancţiunilor pentru Rusia. Victoria Nuland a amintit şi tendinţele negative din regiune în legătură cu aspecte de corupţie. Ea a spus că lupta împotriva corupţiei trebuie să devină o prioritate mai mare pentru a proteja democraţia şi suveranitatea statelor din regiune şi că ţările europene trebuie să majoreze cheltuielile în domeniul apărării. Victoria Nuland a precizat că SUA urmăresc să sporească legăturile economice cu Europa şi să întărească independenţa Europei din punct de vedere al energiei.
Rusia sfidătoare
Între timp, Rusia a reacţionat sfidător la suspendarea dreptului de vot în Adunarea parlamentară a Consiliului Europei iar şefului delegaţiei ruse, Alexei Puşkov, a declarat că ţara sa nu-şi va reconsidera principiile şi politica externă. În plus, preşedintele Vladimir Putin a ameninţat, din nou, cu oprirea gazelor care tranzitează Ucraina spre Europa, iar ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că o eventuală amplificare a prezenţei NATO în spaţiul aliat al estului Europei ar încălca înţelegeri mai vechi dintre Rusia şi Alianţă. În ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare aliate în Europa de Est şi chiar o eventuală revizuire a angajamentului conţinut în actul fondator Rusia – NATO din 1997 că alianţa se va abţine de la desfăşurarea de forţe permanente pe teritoriul noilor state membre, Serghei Lavrov a comentat că această reacţie seamănă cu încercarea anumitor state din estul Europei, vizate de această clauză, de a crea în mod artificial o stare de panică, întrucât aderarea la NATO nu le-ar fi liniştit temerile faţă de o ameninţare închipuită din partea Rusiei.
Lavrov reclamă ţările estice
Lavrov a acuzat că deşi principalele puteri NATO au promis Rusiei la vremea respectivă că după ce vor fi primite în Alianţă aceste state "se vor linişti", acest lucru nu s-a întâmplat şi, mai mult, încurajate în mod clar de SUA, ţările respective încearcă "să comande ele muzica şi să prevaleze de principiul consensului şi solidarităţii care funcţionează la nivelul alianţei pentru a diminua pe cât posibil cooperarea cu Rusia. Este un numitor comun care adesea devine antirusesc", a spus Serghei Lavrov. El a acuzat că la presiunea acestor ţări, NATO este obligată să discute acum amplasarea de forţe şi mijloace militare pe teritoriul statelor aliate în directa apropiere a graniţelor ruse, ceea ce reprezintă o încălcare a actului fondator Rusia – NATO şi a principiilor declaraţiei de la Roma.
Navele americane deranjează Moscova
Ministerul rus de Externe a criticat, în repetate rânduri, atât SUA, cât şi Turcia, ţară care controlează strâmtorile, că navele militare americane sunt prezente foarte des în Marea Neagră, cu încălcarea prevederilor Convenţiei potrivit căreia nicio navă din ţările aparţinând statelor neriverane nu are dreptul să se afle în Marea Neagră mai mult de 21 de zile şi să aibă un deplasament de peste 30.000 tdw. Ruşii au dat ca exemplu, fregata americană USS Taylor care s-a aflat în Marea Neagră între 5 februarie şi 9 martie, ceea ce, potrivit Rusiei, reprezintă o încălcare a Convenţiei. Rusia a notificat acest fapt Turciei şi i-a reproşat că nu a informat la timp Moscova în legătură cu depăşirea termenului de staţionare. Turcia a dezminţit acuzaţiile lui Lavrov privind încălcarea Convenţiei.
Kievul nu plăteşte, Rusia se reorientează
Guvernul Ucrainei a anunţat că nu are de gând să folosească prima tranşă a împrumutului de stabilizare acordat de FMI pentru plata datoriei faţă de Rusia. "Banii pe care îi primim de la FMI vor fi împărţiţi între rezervele Băncii Naţionale şi bugetul de stat, nu avem de gând să îi cheltuim pe achitarea datoriilor către Rusia. Cel puţin, nu vom achita aceste datorii din prima tranşă a împrumutului" – a spus ministrul ucrainean de Finanţe. Între timp, gigantul rus Gazprom este aproape de semnarea unui acord cu China pentru livrarea de gaze naturale. Documentul ar urma să fie semnat, după mai bine de zece ani de negocieri, în luna mai, cu ocazia vizitei la Beijing a preşedintelui rus Vladimir Putin. Acordul ar urma să fie valabil pe o perioadă de 30 de ani. În urma crizei din Ucraina, Rusia este în căutarea unor noi pieţe pentru hidrocarburi în afara Europei.
Curierulnational.ro
