Succesul înregistrat de ultimele teste ale reactorului le conferă oamenilor de știință undă verde pentru a continua cercetările pentru a obține ceea ce este considerat de mulți drept "Sfântul Graal" al energiei — tehnologia de a obține energie din fuziunea atomilor de hidrogen, la fel ca în cazul Soarelui și celorlalte stele.
De mai multe decenii oameni de știință din diferite părți ale lumii urmăresc cu încăpățânare acest obiectiv ambițios: construcția unui reactor de fuziune nucleară care să genereze energie în același mod în care o fac stelele. Încorporată în centrale energetice, această tehnologie de tip "stea în borcan" are capacitatea de a ne asigura, pentru totdeauna, energie infinită obținută fără niciun fel de poluare. Iar conform informațiilor care vin din Germania, oamenii de știință sunt cu un pas mai aproape de acest obiectiv.
Spre deosebire de un reactor nuclear tradițional, de fisiune, care sparge nucleele atomice ale elementelor grele pentru a obține energie, un reactor de fuziune funcționează prin fuziunea nucleelor atomice ale elementelor ușoare și transformarea lor în elemente mai grele. În cazul stelelor, în primă fază, doi atomi de hidrogen fuzionează pentru a produce un atom de heliu, un proces care eliberează uriașe cantități de energie și nu produce niciun fel de poluare radioactivă ca în cazul fisiunii nucleare.
Mai mult decât atât, combustibilul folosit pentru reacțiile de fuziune nucleară este hidrogenul, cel mai abundent element chimic din Univers și care poate fi extras foarte ușor din apă.
Însă, pentru a se produce reacția de fuziune, este nevoie de niște temperaturi comparabile cu cele din interiorul Soarelui, care să încălzească hidrogenul până ajunge în stadiul de plasmă. Această plasmă este atât de fierbinte încât ar topi pe loc orice material folosit pentru a o conține. Aici intervine modul în care a fost conceput acest "stellator". Dispozitivul W7-X izolează fluxul de plasmă în niște puternice câmpuri magnetice generate de uriașe bobine superconductoare ce sunt răcite până aproape de zero absolut (-273,15 Celsius). Plasma — aflată la temperaturi de peste 80 de milioane (!) de grade Celsius — nu intră astfel niciodată în contact cu pereții incintei în care se află.
Continuare pe Agerpres
