Realități moldovenești. E la modă să fii împotriva corupției

Cu toate acestea, atunci când au ocazia, mulți cetățeni nu întârzie să dea sau să ia mită. Am discutat cu personalități din diferite domenii pentru a înțelege de unde se ia această atitudine dublă față de corupție la concetățenii noștri.

Galina Garaba, funcționar public

În țara noastră și mic, și mare vorbește și cunoaște ce este corupția, o condamnă cu vehemență, însă totuși realitatea ne demonstrează că ea este încă practicată la greu. Fenomenul acesta este inexplicabil: toată lumea pare a fi de acord că nu se mai poate așa, că trebuie să se facă ceva pentru combaterea corupției, însă deocamdată sunt doar vorbe și mai puțin fapte. Pentru tot ce se întâmplă moldovenii sunt deprinși să caute vinovatul în altă parte, să strige că avem corupție și mult cumetrism, dar totodată, ei sunt cei care de multe ori aleg cea mai ușoară cale de-a lua o notă mai mare, de a-și găsi un post de muncă mai bun sau de a merge la o altă școală decât cea de lângă casă. Corupția s-a înrădăcinat adânc, fiind un fenomen duplicitar pe care îl putem explica prin slăbiciune, prin lipsa de moralitate și valori. Eu știu cu siguranță că poți trăi și fără de a da mită, iar pentru aceasta e nevoie de implicare și dorința de a lupta în prevenirea acesteia pentru binele țării, dar și pentru fiecare dintre noi.

Nicolae Apostu, blogger, trainer

Cred că e vorba de dualitate, atunci când e la modă să vorbești pe rețelele de socializare sau oriunde despre faptul că fenomenul corupției e ceva rău, iar pe de altă parte oamenii noștri o fac la toate nivelurile, începând cu elevii din clasa a IV-a și terminând cu oamenii care ocupă locuri de frunte în stat. Alegerea pentru oameni este simplă. Când există o problemă care poate fi cumpărată, nu mai e vorba de o problemă, ci de un preț. Mie îmi pare că la noi așa se construiește logica, ceea ce este trist, pentru că noi suntem un piculeț ipocriți.
Aceasta atitudine poate fi eradicată prin două măsuri. Să avem niște modele care într-adevăr demonstrează că luptă cu corupția și nu mai acceptă această formă de organizare a societății. În al doilea rând, trebuie să fie măsuri de pedeapsă foarte dure. În momentul în care știi că dacă dai sau iei mită, vei fi amendat triplu pentru ce ai făcut, o să fii mai puțin predispus la asta.

Mihaela Roșcov, psiholog, consultant Resurse Umane
Oamenii condamnă corupția pentru corectitudine socială. Ține de corespunderea la standardele legale, normele din societate. În cel mai bun caz depinde de educația primită. Însă persoanele aflându-se la nevoie preferă să devieze și să dea mită, pentru rapiditate, confort sau soluționarea unor chestiuni problematice. Respectiv optează pentru încălcarea legii, pentru a obține condiții preferențiale.

Ștefan Malache, absolvent al Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, USM
Eu cred că atitudinea dublă a moldovenilor față de corupție rezultă din perceperea dublă a realității sociale în care trăiesc. Există o pseudo-realitate pe care moldovenii o învață la școli, licee, colegii, universități și pe care o trăiesc parțial în viața cotidiană atunci când sunt nevoiți să se supună codurilor de legi ce guvernează societatea (civil, contravențional, penal, al muncii) sau când votează o dată la patru ani. Apoi există altă realitate – funcțională, care de fapt (nu doar de iure) reglementează relațiile între oameni. E bazată la nivel înalt pe rețele constituite din familii extinse (clanuri), iar mai jos pe fini, cumetri, nepoți și alte legături de rudenie mai puțin extinse. Toate aceste grupuri de interese fac între ele tranzacții de diferit gen: oameni (eu pun omul meu aici, tu pune-l pe al tău acolo, vrei să devii om important – intră în gruparea noastră și te promovăm), bunuri și desigur bani. Toate aceste tranzacții nu pot avea loc într-un cadru legal al statului de drept și democratic. De aici și corupție, furturi, lege ce se aplică selectiv, amenzi pentru generali și închisoare pentru jurnaliști. Pentru cetățeanul simplu, care beneficiază mai puțin de aceste reguli ale jocului și care ar dori să le schimbe, alegerea e simplă – ori te ridici cu ajutorul lor pe scara socială, ori fără ei stai jos. Nu-ți place niciuna – afară din țară. Anume datorită acestor emigrări se reușește calmarea presiunii sociale. Toți care gândesc diferit li se sugerează să plece. Poate merită atenție afirmația unui George Freedman, directorul Stratfor, care spunea că Moldova a trăit mai bine când era parte din ceva. Uniunea Sovietică nu mai există, Romania e aici.