Reforma administrativ-teritorială iarăși lăsată de izbeliște… Spre europa cu raioane sovietice?

Rostul reformei ar fi acordarea unor servicii publice de calitate și creșterea nivelului de trai al cetățenilor, misiuni greu de înfăptuit, cât timp statul este mărunțit în raioane și în fiecare există câte o primărie cu mulți funcționari de o competență îndoielnică.

Din nou la cheremul comuniștilor

Dacă anterior experții sperau că în 2015, anul alegerilor locale, reforma teritorial-administrativă va fi realizată, evoluțiile politice de după scrutinul parlamentar arată contrariul.

”Elita politică nu este pregătită să înfăptuiască asemenea reforme. Partidul Comuniștilor a spus deschis că nu este pregătit pentru acest pas, Partidul Democrat, de asemenea, nu este pregătit. Vă dați seama că PLDM nu va merge împotriva celor două formațiuni. Altfel spus, nici anul acesta, nici în următorii doi-trei ani, nu cred că va fi realizată reforma administrativ-teritorială”, a declarat, pentru TIMPUL, directorul executiv al Institutului „Viitorul”, Liubomir Chiriac.

În opinia sa, Republica Moldova trebuie să revină la unități teritorial-administrative mai mari, indiferent că se vor numi raioane sau județe. Însă împărțirea republicii în 32 de raioane, câte sunt în prezent, la care se adaugă o puzderie de primării sătești, este departe de a răspunde nevoilor cetățenilor.

Rolul primăriei – ștampila?

„Nu trebuie să avem 800-900 de primării, dar cel puțin jumătate din cele care sunt acum”, consideră Liubomir Chiriac. El a afirmat că precedenta reformă, realizată la începutul anilor 2000, când Republica Moldova a fost împărțită în nouă județe, a reprezentat „un pas extraordinar”, dar că, din păcate, nu s-a dus la bun sfârșit, iar oamenii și-au exprimat nemulțumirea. „Serviciile publice nu erau puse la punct. Și am revenit de la județe la raioane, care s-au dovedit a fi ineficiente”, a constatat directorul IDIS „Viitorul”.

Expertul a argumentat că existența unei primării în fiecare sat nu este de natură să simplifice viața locuitorilor, întrucât mai mult de jumătate dintre acestea au un rol pur reprezentativ. Cel mult dețin o ștampilă și pot elibera un certificat, dar nu se ocupă de construirea drumurilor, a apeductelor, nu gazifică satele, autoritățile nu sunt preocupate de crearea locurilor de muncă, nu facilitează transportul între localități.

„Oamenii nu simt că primăriile lucrează pentru ei. Un număr mai mare de primării sau de unități teritorial administrative, în care lucrează mulți funcționari, nu presupune automat un trai mai bun pentru cetățeni. Este o concepție greșită. În statele europene – iar țările baltice sunt modele ilustrative -, dacă serviciile funcționează, cetățeanul nu trebuie să meargă la primărie pentru o hârtie. El poate să obțină un certificatul și prin email, dacă sistemul local de e-guvernare funcționează”, a explicat Liubomir Chiriac.

E-guvernarea – realitatea și în Republica Moldova?

E-guvernarea presupune utilizarea noilor tehnologii de comunicare şi a aplicaţiilor informatice de către administraţia publică centrală şi locală în scopul eficientizării activităţii aparatului administrativ şi a creşterii calităţii serviciilor publice.

”Comunicarea dintre locuitori și autoritățile locale nu trebuie să se înfăptuiască neapărat tête-à-tête, ci și prin email. Acest aspect ar fi în beneficiul cetățeanului”, a punctat expertul.

În plus, el a arătat că o unitate administrativ-teritorială mai mare, consolidată din punct de vedere financiar și cu specialiști competenți și bine remunerați ar putea atrage mai ușor fonduri europene destinate dezvoltării comunităților.

„Acest lucru nu-l poate face însă un primar sau un funcționat public care se plânge întruna de salariul mic. Ei nu vor putea niciodată să organizeze un serviciu de calitate la nivel local”, a spus el, precizând, în același timp, că necesitatea reformării este stringentă.
Amintim că, după obținerea independenței, R. Moldova a menţinut sistemul de organizare administrativ-teritorială de tip sovietic, în care teritoriul naţional era divizat în 38 de raioane, dintre care cinci în regiunea transnistreană. Ulterior, în 1998, a fost adoptată o altă reformă, și anume, crearea a nouă judeţe prin reorganizarea administrativ-teritorială a 30 de raioane din dreapta Nistrului. Însă, în 2003, a fost operată o nouă schimbare, județele fiind desfiinţate și revenindu-se la raioane. Totodată, în acea perioadă a început să crească numărul primăriilor, în 2008 numărul acestora ajungând la 902.

Un studiu efectuat de „Expert-Grup” arăta că pentru întreținerea administrațiilor publice locale (APL), care au mai puțin de 1500 de locuitori, se fac cheltuieli de zece ori mai mari decât în primăriile din comunele cu o populație de cinci mii de locuitori. Prin urmare, Majoritatea APL-urilor rurale, care constituie 94 la sută din numărul total, nu au capacitatea să asigure servicii de calitatea locuitorilor.

Timpul.md (V.V.)