Reforma justiţiei în Basarabia: o curte cu juraţi căreia-i lipsesc juraţii (X)

Cestiunea zilei la Ismail este pentru moment deschiderea Curţii de juraţi; partea cea mai grea a lucrului constă în imposibilitatea de a compune lista juraţilor. Legea rusă cere de la cetăţeanul care are dreptul d-a figura pe această listă două condiţiuni: cunoştinţa limbii ruse şi un cens cel puţin de 500 ruble în proprietate imobilă. În districtul Cahul nu s-a găsit decât 35 persoane capabili a corespunde la condiţiunile impuse de lege. Ce va zice d. Chrisoscoleus-Planida, aflând despre aceasta? Vă aduceţi aminte că acest domn din protipendadă cu un mare ifos declara că Basarabia este locuită de ruşi şi nu de către români şi iată, chiar în partea de la sud a acestei ţări, adică acolo unde colonizaţia străină a nimicit cel mai mult elementul indigen, adică pe români, chiar acolo nu s-a găsit într-un district întreg decât 35 persoane vorbind limba rusă. Şi încă cum vorbind! Eu personalmente cunosc pe unul din înscrişi, apoi cunoştinţele limbistice ale acestui domn nu merg mai departe decât la o simplă înţelegere a sensului unei conversaţiuni, răspunsurile sale constă în nişte fraze foarte greşit compuse, fără vro regulă gramaticală. Desigur d. Chrisoscoleus-Planida vorbeşte puţin mai bine româneşte decât aceşti juraţi ruseşte şi aceasta este foarte natural, limba natală a d-lui Planida este limba greacă şi a juraţilor de la Cahul limba română. Cititorii noştri şi-aduc poate aminte că districtul Cahul are un mare contingent de lipoveni, că acest district este unicul aproape zis, unde străinii de gintă slavă s-au aşezat în mare număr, şi tocmai că este aşa lista juraţilor de la Cahul a putut aduna numărul de 35 persoane corespunzând cerinţelor legii ruse.
Până în ziua de faţă toate afacerile juridice ale judeţelor retrocedate Rusiei s-au judecat pe la tribunalele de la Bender, altădată la o distanţă de sutimi de kilometri de la locul unde s-a comis delictul sau crima. Aceasta dădu până acum naştere la nişte lucruri aşa de încurcate că ministrul Justiţiei a ordonat imediata deschidere a unei Curţi cu juraţi la Cahul sau la Ismail. Dar ce va face cu o curte cu juraţi căruia-i lipsesc juraţii – şi aceasta va fi negreşit – fiindcă, cum mi s-a spus, până acum s-a constatat că în toată Basarabia de jos s-a găsit numai 400 de persoane, care vor putea fi înscrişi pe listele juraţilor. Aşadar vedeţi că, cu toată trebuinţa urgentă [de] a avea un tribunal local, fie el chiar rus, noi vom avea încă mult a aştepta până se va realiza aceasta, şi în acel timp afacerile sunt târâte, oamenii stau în închisoare fără a fi judecaţi sau liberaţi; pentru a vă da un exemplu despre cele ce se face aci în această privinţă, vă amintesc că faimoasa bandă a lui Grozescu, prinsă încă de cătră administraţiunea română şi compusă de 37 de oameni, zac în închisorile statului aşteptând rândul ei, aşadar ei stau deja de 4 ani în închisoarea preventivă. În general starea lucrurilor în această parte a Basarabiei este deplorabilă, instituţiunile române sunt anulate, instituţiunile ruse nu sunt create, aşa că biata poporaţiune nu ştie la cine să se adreseze, unde să găsească justiţie. Să luăm de exemplu măcar institutul nostru de consilii judeţene, ele au fost transformate în Zemstvo; dar fiindcă consiliile noastre au fost întotdauna sub controlul administrativ şi unite printr-o legătură organică cu societatea însăşi, care îi supraveghea printr-o presă liberă, păzitoarea fidelă a drepturilor cetăţeneşti, apoi aceste consilii fură bine controlate; contrariul avem în momentul de faţă, Zemstvo al nostru operează fără nici un control, fiind o instituţiune străină, neînţeleasă de către poporaţiunea locală. Şi ce fel de control poate exercita poporaţiunele districtelor retrocedate; forţele sale inteligente au părăsit ţara în momentul retrocesiunii, ei, cum vă aduceţi aminte, s-au mutat în România; a rămas numai acel care a fost lipit de pământ prin mizeria situaţiunii sale proprie, nu s-a dus bietul ţăran, care nu părăseşte căminul părintesc, nu să depărtează de cimitirul unde odihnesc osemintele strămoşilor săi. Dar, vai de dânsul, ce fel de control va mai face el în afacerile judeţene, faţă cu statul rus care l-a încărcat cu tot felul de impozite. (…)

Basarab,
Chişinău, 19 iulie 1881