Regizorul Pavel Bălan, la 75 de ani

A înregistrat performanţe majore pe parcursul celor peste 50 de ani de activitate profesională, realizându-se ca scriitor, cineast, regizor, operator, cercetător, fotograf ş.a.

Absolvind una din cele mai prestigioase instituţii, Institutul Unional de Stat de Artă Cinematografică, Moscova (1965), se face cunoscut publicului larg, dar şi specialiştilor, ca realizator şi operator al mai multor filme documentare şi de ficţiune, cunoscute nu doar în ţară, dar şi departe de hotarele ei, multe din lucrările sale de creaţie fiind apreciate la diverse festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale. Astfel, participând la mai multe festivaluri de film în anii 1965-1992, s-a învrednicit de titlurile de laureat al festivalurilor de film din Chişinău, Kiev, Riga, Sankt Petersburg, Moscova, Varşovia etc.

Chiar de la începutul activităţii sale a reuşit să se manifeste prin pelicule documentare, care au fost considerate opere valoroase ale cinematografiei naţionale „Piatră, piatră…”, „Fântâna”, „De-ale toamnei” – 1966, pentru care a primit premiul „Micul chihlimbar” la Festivalul Regional al celor cinci foste republici unionale (Belarus, Letonia, Lituania, Estonia şi Moldova) în anul 1966, recunoscut încă din acele timpuri, ca fiind printre cei mai buni operatori moldoveni. Începând cu aceste filme şi pe durata întregii sale activităţi, s-a impus drept un maestru rafinat al reportajelor cinematografice, creaţiile sale sensibilizând printr-o viziune aparte, poetică cu caracter profund naţional.

În anul 1967, alături de scenaristul V. Ioviţă şi regizorul Gh. Vodă, participă în calitate de director de imagine la turnarea filmului de ficţiune de lungmetraj „Se caută un paznic”, care a devenit şi prima peliculă realizată în limba română în Moldova, pentru care obţine la Festivalul Regional de la Riga diploma „Cel mai bun operator”.

De o înaltă ţinută plastică sunt şi alte filme de ficţiune ale maestrului Pavel Bălan, printre care enumerăm: „Podurile”, „Răsari, soare”, „Toate probele sunt contra lui”, „Mark Twain acuză…”, „Făt-Frumos”, „Codul – Tunetul de Sud”, „Ar fi avut o altă soartă”, „Rătăcirea demonului blând”, „Corespondentul vostru special” etc.

În anii `80, din dorinţa de a acoperi vacuumul existent în societatea de atunci a cunoştinţelor cu privire la trecutul ţării şi la tradiţiile naţionale, debutează ca regizor şi scenarist turnând mai multe filme documentare evocând datinile şi obiceiurile populare, istoria neamului şi importante personalităţi moldoveneşti („Varlaam”, „Anastasie Crimca”, „Petru Movilă”, „Vasile Lupu” etc.).

Omul de creaţie Pavel Bălan, pe parcursul activităţii sale în domeniul cinematografiei, a realizat o serie de filme valoroase la toate capitolele. După o carieră excelentă, regizorul demonstrează şi astăzi că este un creator consacrat.

În perioada renaşterii naţionale, a participat personal şi ca un adevărat cronicar documentarist a filmat toate evenimentele ce au avut loc în ţara noastră de la primele manifestaţii naţionale, Marile adunări naţionale, Declaraţia de Independenţă, dar şi a clipelor de grea cumpănă pentru Moldova, cum a fost războiul de la Nistru ş.a., materialele imortalizate despre acele timpuri reprezintă o adevărată comoară ce va sta la temelia acestei ţări.

Eforturile de creaţie depuse de-a lungul anilor de maestrul Pavel Bălan s-au încununat printr-un şir de lucrări editoriale foarte importante pentru cultura, arta, educaţia, ştiinţa naţională. Astfel, în 1966 este editată prima lucrare – „Struguri în amiază”, după care au urmat multe altele cum ar fi „Tradiţii populare în arhitectura moldovenească” (1988), „Icoana sufletului nostru” (1992), „Ştefan cel Mare şi Sfânt” (1997), „Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căuşeni” (1997), „Cetăţile sufletului. Mănăstiri şi schituri basarabene” (2002) etc.

De o valoare incontestabilă pentru istoria, cultura şi etnografia naţională, în 1985 a fost realizată o lucrare de excepţie ce cuprinde elemente interzise şi ascunse în acele timpuri de către istoriografia şi ideologia din URSS – vorbim de renumita lucrare „Poliptic moldav”, care, pe bună dreptate, a devenit o carte de vizită a ţării noastre peste hotare. În această lucrare se definesc abilităţile de cercetător consacrat al artei şi arhitecturii ecleziastice şi de fortificaţie medievale, artă populară, manuscrise, sculptură şi iconografie.

În perioada renaşterii naţionale, în cadrul revistei „Moldova”, a inaugurat o rubrică specială, numită „Tezaur”, prin care autorul a deşteptat şi educat populaţia privind trecutul nostru, mărturiile de dăinuire a statului şi culturii noastre şi a prezentat cititorilor monumentele naţionale, manuscrise şi broderii, icoane şi picturi murale, ce nu au fost cunoscute – fiind interzise de regimul totalitar comunist de atunci.

În prezent, omul de creaţie Pavel Bălan colaborează fructuos şi cu Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A prezentat instituţiei circa 200 de materiale ilustrative de autor, în mare parte inedite. Oferă consultaţie redactorilor şi autorilor la compartimentele „Cinematografie”, „Artă”, „Arhitectură ecleziastică” etc. Este membru activ al Consiliului artistic.

Sub conducerea şi îndrumarea sa, au fost elaborate mai multe lucrări de valoare, el fiind susţinătorul moral şi creativ al câtorva generaţii de discipoli în domeniul cinematografiei, jurnalisticii, cercetării etc. Maestrul este membrul mai multor uniuni profesionale de creaţie, printre care Uniunea Cineaştilor, Uniunea Jurnaliştilor.

În ultimii zece ani, Pavel Bălan a lucrat asiduu asupra definitivării unei noi opere editoriale care să cuprindă cercetări, mărturii şi imagini ale capodoperelor strămoşilor noştri, dovezi ale dăinuirii noastre peste ani, păstrate pe teritoriul ţării şi în străinătate, în acest sens, de autor au fost depuse eforturi considerabile de studiu şi investigare. În procesul elaborării acestei lucrări a fost studiat, cercetat şi generalizat un masiv considerabil de materiale, dar şi a descoperit multe informaţii şi obiecte inedite, ce nu erau cunoscute specialiştilor în domeniu şi publicului larg. Considerăm că această nouă lucrare după editare va deveni una fundamentală pentru cercetători, publicul larg, dar şi pentru toţi iubitorii de frumos.

Opera maestrului Pavel Bălan s-a impus de-a lungul întregii activităţi ca o valoare incontestabilă în domeniul patrimoniului cultural, al artei, al educaţiei artistice din republică. A generat un stil rafinat în arta cinematografică, a adus plastică şi eleganţă în arta fotografică. Prin cărţile sale şi cercetările efectuate a contribuit la educaţia tinerei generaţii în spiritul valorilor naţionale şi spirituale autentice. Întreaga sa creaţie duce faima ţării departe de hotare, promovând imaginea Republicii Moldova în mediul cultural, artistic şi ştiinţific internaţional.

Meritele adevărate ale lui Pavel Bălan au fost apreciate la diverse expoziţii, festivaluri şi saloane internaţionale.