Cei cinci patrupezi legendari sunt cele mai grele animale europene de pe uscat. Fiecare cântărește peste o tonă și poate dezvălui o viteză de 50 km la oră. Blănoși și liniștiți, zimbrii ascund o forță covârșitoare, trădată de cele două coarne tari și încovoiate.

Savanții afirmă că zimbrul a existat în Moldova acum 300 de ani, iar la începutul veacului al XIX-lea, acesta ar fi dispărut. Și în Europa acest uimitor mamifer se afla pe cale de dispariție din cauza vânării excesive. Se crede că în 1947, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, numărul lor s-a redus până la 18 capete. Astăzi, aproximativ 3.800 de zimbri locuiesc pe glob.

„Oare va rezista plasa?”

Primiți în dar din partea statului polonez, trei dintre zimbri și-au găsit adăpost în Moldova în anul 2005. Cu pașapoarte europene și nume poloneze, zimbrii sunt înregistrați la UNESCO și se află în atenția cercetătorilor europeni. Zimbrii trăiesc după un gard de bârne de stejar și o plasă metalică într-o volieră ce depășește 32 ha. În această stare de semilibertate, animalele știu că oamenii vin să-i viziteze și se apropie de gard. Când acest impunător mamifer se apropie de împletitura metalică, cu greabănul înalt, de doi metri și copitele late, inevitabil te întrebi: „Oare va rezista plasa?”

Puiul de zimbru

Astăzi, numărul lor a crescut până la cinci adulți, iar de ziua copiilor a acestui an, familia zimbrilor a mai numărat un pui. Născut cu o greutate de 50 kg, puiul și mama trăiesc într-o volieră cu o suprafață de 4 ha. Izolarea acestuia este necesară pentru a-l proteja de masculi, care poate fi considerat un pericol. Apariția puiului denotă faptul că Rezervația „Pădurea domnească” constituie un habitat potrivit pentru acești masivi patrupezi. Îngrijitorii spun că cele peste 600 de specii de plante oferă un meniu variat animalelor. Cu toate acestea, zimbrii sunt hrăniți cu nutreț din morcov, mere, grâu și ovăz, acest meniu fiind foarte important în special pe durata rece a anului.

Stejari seculari și bătrâne păduri

Rezervația „Pădurea domnească” a fost înființată acum 20 de ani și se întinde de-a lungul Prutului de Mijloc, din Criva (raionul Edineţ) până în Pruteni (raionul Făleşti). Aici, pe timpul lui Alexandru cel Bun, a fost creată prima rezervaţie naturală din spaţiul românesc şi se numea rezervaţia Ţuţora. Astăzi, acest teritoriu protejat se întinde pe o suprafață de șase mii de ha, jumătate alcătuind una dintre cele mai valoroase și bătrâne păduri de luncă din Europa. Nu departe de „Zimbrărie”, se înalță zeci de stejari cu o vârstă cuprinsă între 300-400 de ani și o grosime impresionantă.

Suta de movile sau… de comori?

Nenumărate peisaje sunt ascunse în această oază a naturii. Pe teritoriul rezervației se pot vizita recifele coraliere, dovezi de neprețuit ale Mării Sarmatice, care a existat acum 20 de milioane de ani în urmă. Tot aici, o atenție deosebită trebuie acordată fenomenului unic „Suta de movile”, ce are o origine misterioasă și în jurul căruia circulă până astăzi legende despre care băștinașii nu ezită să vorbească. Se spune că movilele ascund comori de pe vremea tătarilor sau mormintele colective ale acestora… O altă atracție ar fi colonia de păsări, numită „Țara bâtlanilor” ce poate fi vizitată din mai până în iulie. Când sosesc păsările, peisajul poate întretăia respirația: sutele de zburătoare planează, își hrănesc puii sau păzesc cuiburile. Cei din zonă afirmă că e o colonie unică în tot bazinul dunărean.

La distanța de 190 km de Chișinău, Rezervația „Pădurea domnească” oferă posibilitatea unei întâlniri cu o natură adevărată, fără de cusur, unde flora și fauna locală se află într-o completă armonie cu liniștea și răcoarea.