Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Valea Timocului şi Bulgaria cer retragerea unor diplomaţi
Reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a solicitat, marţi, la lucrările Universităţii de Vară din Harghita, retragerea ambasadorului României în Bulgaria, Anton Păcureţu, pe care l-a acuzat că lucrează în defavoarea comunităţii româneşti.
Gheorghiev a precizat că diplomatul împiedică "multe lucruri" şi a susţinut că unul dintre motivele principale pentru care cere retragerea acestuia este că a anunţat în mass-media românească, în repetate rânduri, "că românii din Bulgaria nu au probleme".
"Nu suntem sprijiniţi adecvat şi sub nicio formă de statul nostru natal, fapt pentru care domnul ambasador, prin politica lui, face un joc al ultranaţionaliştilor bulgari, pentru care noi credem că el este implicat nefavorabil comunităţii noastre şi pentru care cerem retragerea lui cât mai repede", a explicat Ivo Gheorghiev.
La rândul lui, preşedintele Fundaţiei "Ariadnae Filum" din Valea Timocului, Zavisa Jurj, a declarat că în luna septembrie se va împlini un an de când există consulatul de la Zajecar, a cărui deschidere a fost aşteptată un deceniu, cu speranţa că acestă instituţie publică îi va ajuta pe românii din zonă.
Potrivit acestuia, buna colaborare dintre consulat şi asociaţiile şi partidele româneşti din estul Serbiei a durat câteva luni, după care consulul român a început să "lucreze împotriva comunităţii româneşti şi a Bisericii Ortodoxe Române".
"În câteva luni, ne-am pomenit că acest consul dă declaraţii împotriva noastră, promovează şi colaborează foarte bine cu oamenii despre care, cu câteva luni în urmă, a zis că fac parte din securitatea sârbă, împreună, pot să zic, şi cu ambasada care, foarte inteligent, nu face nimic deschis – nici nu ne încurcă, dar nici nu ne ajută – în frunte cu domnul ambasador", a spus Zavisa Jurj.
Reprezentantul românilor din Timocul sârbesc a mai spus că nemulţumirile românilor faţă de consulul de la Zajecar au fost aduse la cunoştinţa ministrului de Externe român şi că, miercuri, când acesta este aşteptat la lucrările Universităţii de Vară, îl va întreba pe Titus Corlăţean care este poziţia Bucureştiului în această chestiune.
"Ni s-a spus că se va face o analiză, unde s-a ajuns şi ce se va face mai departe. Un profesor universitar care se ocupă cu drepturile omului, specialist în problema Kosovo, ne-a spus că «aici, problema voastră nu este că Belgradul îşi bate joc de voi, problema voastră este că Bucureştiul îşi bate joc de voi». Acum să vedem dacă îşi bate joc sau nu. Mâine o să-l întrebăm public pe domnul ministru care este poziţia faţă de consulul din Zajecar şi, dacă domul ministru nu ştie ce să facă, o să cerem retragerea consulului", a precizat Zavisa Jurj.
Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a susţinut afirmaţiile acestora, susţinând că la majoritatea consulatelor româneşti din jurul graniţelor ţării şi din Balcani, precum şi la nivel de ambasade, sunt numite persoane care "nu au nicio legatură cu comunitatea românească", dar care au legături cu "toţi cei care fac rău comunităţii româneşti" şi pe care i-a numit "o echipă de securişti".
"Am impresia că este o echipă de securişti, care sunt trimişi permanent acolo, în Serbia, care au afaceri permanente şi care au avut afaceri înainte de 1989 cu statul sârb – vindeau români pe sare sârbilor – nu înţeleg de ce statul român nu ia nişte măsuri ferme şi clare relativ la aceşti diplomaţi? Avem diplomaţi slabi în Serbia, avem diplomaţi slabi în Bulgaria, peste tot, în multe locuri, nu înţeleg de ce sunt ţinuţi acolo doar pentru că au făcut nişte cursuri, doar pentru faptul că fac nişte note din ziarele care apar şi atât", a spus Popescu.
Preşedintele executiv al FNRP a subliniat că statul român cheltuie 4.000 de euro pe lună pentru un diplomat "care nu face nimic, ba dimpotrivă, face rău românilor de acolo", exprimându-şi, totodată, speranţa, că autorităţile centrale competente vor "îndrepta lucrurile", înlocuind diplomaţii "slabi, care nu produc decât pagubă statului român şi comunităţii româneşti din zone extrem de importante pentru România şi pentru români".
Temele supuse dezbaterilor, marţi, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului sunt "Politica partidelor politice faţă de românii de pretutindeni, un eşec sau un succes?", "Românii din afara frontierelor în preocupările instituţiilor de stat şi ale asociaţiilor nonguvernamentale" şi "Şcoala şi Biserica românească din jurul frontierelor, din Balcani şi din Diaspora, ca factor de păstrare a identităţii entice".
Miercuri, sunt aşteptaţi la Universitatea de Vară şi au confirmat participarea ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, senatorul USL Ecaterina Andronescu, cercetători din mediul academic şi liderii Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş.
Sursa: mediafax.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!