Parafarea la sfîrşitul lunii noiembrie la Vilnius a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană va aduce Republicii Moldova nu numai benefici, dar va însemna şi o aliniere la standarde mult mai înalte.
Evident că drumul spre o piaţă imensă nu va fi presărat cu lauri. Urmează o muncă imensă de reformare şi modernizare, cu o ţintă precisă, ridicarea competitivităţii produselor moldoveneşti. Vom putea intra pe piaţa europeană doar dacă vom avea producţie ce va putea să reziste concurenţei.
„Ce se va întîmpla la Vilnius este doar un început, integrarea este un proces ce se bazează pe performanțe”, afirmă şeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola. Schimbările nu vor veni peste noapte, însă “UE va acorda o asistenţă financiară consistentă, va susține companiile moldovenești pentru a le asigura accesul pe piața europeană”. “Prognozăm o creștere a exporturilor cu 16%”, a mai spus Pirkka Tapiola.
Nu toţi susţin ideea integrării europene şi creării unui regim de liber schimb cu
UE. Şi Moldova are euroscepticii săi. Iar o parte se orientează spre Uniunea Vamală
Eurasiatică, au temerea că Republica Moldova se va rupe de piaţa tradiţională dinest. Aceste temeri însă sînt combătute de experţii locali şi cei externi. “Ambele piețe, atît UE, cît și CSI, vor rămîne strategic importante pentru Republica Moldova pe termen lung, iar opțiunea integraționistă urmărită nu trebuie să vină în detrimentul oricărei din aceste piețe”, sînt de părere experţii de la Centrul Analitic Independent “Expert Grup”.
În fine, exportatorilor le este indiferent pe ce piaţă îşi livrează producţia, important e să le meargă afacerea. Şi, nu în ultima instanţă, să existe o stabilitate pe această piaţă. Însă anume piaţa estică le-a adus cele mai mari şi, delicat vorbind, neplăcute surprize economiei Moldovei, care au condus uneori la căderea acesteia. Astfel, criza financiară din 1998 ce a venit din Est a redus aproape la jumătate comerţul exterior şi a condus la prăbuşirea leului. Embargoul la importurile de producţie alcoolică din anul 2006 a provocat pierderi de sute de milioane de dolari SUA, iar restricţiile impuse de Moscova în acest an a avut ca efect pierderi de peste 7 milioane de dolari SUA.
Chiar dacă ţările din CSI au semnat un acord de liber schimb, Federaţia Rusă a menţinut circa 100 de taxe de export în cadrul acestei zone, în particular la petrol şi produsele petroliere, mărimea taxei fiind calculată după o formulă specială. Rusia va aplica taxe la exportul de produse a industriei chimice, metale, ciment, spirt, seminţe de floarea soarelui.
Piaţa din Vest, chiar şi în pofida crizelor ce au măcinat-o în ultimii ani, a avut un impact incomparabil mai puţin sensibil.
Pe de altă parte, apreciază cercetătorii economici de la “Expert Grup”, aderarea la Uniunea Vamală Eurasiatică “implică o formă mai profundă de integrare”, în acest caz “Moldova va fi obligată să cedeze Federației Ruse autonomia privind stabilirea politicii tarifare și să se alinieze la nivelul tarifelor din această uniune, care sînt mult mai protecționiste”. În plus, aderarea la această uniune vamală nu este compatibilă cu zona de liber schimb cu UE, care, la rîndul ei, nu exclude participarea în cadrul Acordului de comerț liber multilateral cu țările CSI.
Estimările relevă în mod clar avantajele aderării la zona de liber schimb cu UE, constată experţii. Astfel, se prognozează o extindere a economiei Moldovei cu circa 6,4 la sută. Producătorii din Moldova vor obţine şansa de a intra liber nu doar pe piaţa UE, dar şi a altor ţări, dat fiind faptul că standardele comunitare sînt recunoscute pe plan mondial.
Aşadar, producătorii vor avea şansa de a intra pe o piaţă mai previzibilă, cu reguli de joc mai corecte, cu standarde mai înalte, ce le va permite să pătrundă pe alte pieţe. UE va acorda Moldovei sprijin financiar, tehnic şi logistic pentru a se alinia la noile condiţii, mai ales în ceea ce priveşte competitivitatea.
Din anul 2015, potrivit termenilor de implementare a Acordului de liber schimb, Moldova va avea piaţă liberalizată pentru produsele industriale. Vom intra în competiţie cu producătorii europeni. De aceea, Ministerul Economiei doreşte să evalueze, la nivelul fiecărei întreprinderi din sector, care sînt problemele cu care se confruntă și să le ajute. Şi iarăşi pe prim plan este competitivitatea.
Cel mai mare efort însă îl va solicita agricultura. Avem un sector agrar slab dezvoltat, dacă îl comparăm cu cel din Vest şi cu o infrastructură patriarhală. Siguranţa produselor alimentare şi a normelor sanitare şi fito-sanitare este iarăşi o problemă destul de sensibilă. Însă a fost negociată o perioadă de tranziţie de la 7 la 10 ani, pe anumite domenii, timp în care, inclusiv cu sprijin european, lucrurile urmează că să fie schimbate.
Pentru ca produsele și serviciile noastre să fie competitive, avem nevoie în primul rînd de o economie sănătoasă și competitivă, în cadrul căreia ar activa nestingherit de nimeni, în cadrul legal, întreprinderi, capabile să producă bunuri și servicii solicitate pe piață internă și în mod special pe terțe piețe, crede expertul economic Viorel Chivriga. El adaugă că apariția recentă a unei „foi” de parcurs pentru ameliorarea competitivității în Republica Moldova nu este întîmplătoare.
„În Uniunea Europeană este loc și pentru producția agricolă din Republica Moldova”, declară Comisarul European pentru agricultură Dacian Cioloş. Oficialul european spune însă că noile posibilităţi de apropiere a producătorilor agricoli de UE se vor deschide „cu condiţia ca ei se alinieze la normele sanitare europene şi să se concentreze asupra producerii culturilor de valoare înaltă”.
Comisia Europeană poartă tratative privind liberalizarea pieței comunitare pentru vinurile moldoveneşti, dar şi alte produse moldovenești, afirmă Dacian Cioloș, "cu condiția ca producătorii să respecte standardele UE". Regulile stricte, dar clare de pe piața europeană vor fi în beneficiul producătorilor moldoveni.
„O posibilă aderare a Republicii Moldova la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan ar implica creşterea tarifelor vamale în medie de 2,6 ori pentru bunurile importate din afara acestei zone”, apreciază Alexandru Fala, director program „Sectorul monetar și modelare economică” la Centrul Analitic Independent „Expert Grup”. Ca urmare, Moldova va trebui să plătească adiţional 230 milioane de dolari SUA pentru import (în condiţiile anului 2013). Regimul de liber schimb cu UE înseamnă schimburi comerciale fără taxe, inclusiv 13,2 la sută la produsele agroalimentare exportate în Uniunea Europeană.
Aşadar, de ce are nevoie Republica Moldova de Acord de liber schimb cu UE? Nu doar pentru că va avea beneficii economice, cu premise de creştere a exporturilor, dar şi extindere a economiei în general. Moldova are şansa de intra pe o piaţă cu reguli dure, dar clare de joc. Pe o piaţă care se conduce de raţiuni economice în relaţiile economice, dar nu politice, cum se întîmplă uneori în Est. Va avea acces la o piaţă cu standarde înalte, la care va trebui să depună mult efort, inclusiv financiar, dar cu susţinerea UE, pentru a se alinia la aceste standarde.
