Actualitate

Revista presei internaționale: Rusia a livrat două avioane de luptă MIG-29 Serbiei

Liderii separatişti ai Cataloniei repetă, însă, că vor proclama independenţa, deşi Madridul respinge orice mediere, atâta timp cât executivul catalan ameninţă cu secesiunea, detaliază La Libre Belgique. Băncile din regiune dau semnale că ar fi gata să plece din Catalonia, pe fondul incertitudinii juridice şi politice, adaugă ABC. În timp ce autorităţile catalane caută cea mai eficientă metodă de a se desprinde de Spania, Batea, un sat din Tarragona, cu două mii de locuitori, are de gând să părăsească noul stat, dacă acesta va exista, şi să se alipească la Aragón, scrie Periodico de Catalunya. Şi nu este singurul care vrea să iasă din rând, în cazul unei secesiuni. Valle de Arán, o regiune cu circa zece mii de locuitori, majoritar unionistă, va părăsi şi el Catalonia, adaugă El Confidencial.

În urma alegerilor din Germania, naţionaliştii ar putea submina Parlamentul ţării, afirmă un aliat al Angelei Merkel, într-un interviu acordat ziarului brazilian Folha. Un nume influent al Parlamentului german, din sfera securităţii internaţionale, Roderich Kiesewetter, prezice vremuri tulburi în Bundestag, odată cu intrarea partidului ultranaţionalist de dreapta AfD. Germania a ajuns într-o etapă care a fost deja atinsă în alte ţări europene, şi anume revenirea unor elemente naţionaliste prin intermediul reprezentării politice, conchide parlamentarul german, în Folha.

În lupta contra jihadiştiulor în Siria, submarine ruseşti din Marea Mediterană au lansat rachete de croazieră lovind ţinte teroriste în provincia Deir-ez-Zor, anunţă Russia Today. În paralel cu lupta antiteroristă, Rusia îşi consolidează poziţia pe piaţa energiei. Din America Latină până în Peninsula Arabică, preşedintele rus Vladimir Putin controlează alianţa petrolului, titrează La Stampa, analizând discuţiile de la un forum energetic, la care Putin a deschis porţile Kremlinului pentru liderii a două ţări îndepărtate, ale căror interese se împletesc tot mai mult cu cele ale Rusiei: Venezuela şi Arabia Saudită. În paralel, Washingtonul urmăreşte cu deosebită atenţie prima vizită oficială a unui monarh saudit în Rusia, întrucât Riadul este un important aliat tradiţional al Americii, de mai bine de 70 de ani, notează Stars and Stripes. În urma întâlnirii dintre Putin şi regele Salman bin Abdulaziz al Saud, a fost lansat un fond comun de investiţii în energie, în valoare de un miliard de dolari, anunţă Russia Today. Totodată, Riadul a semnat cu Moscova un acord preliminar pentru achiziţionaarea de sisteme ruseşti de apărare anti-aeriană S-400, ca şi pentru producerea acestora în regat, menţionează Les Echos. Acordul mai prevede obţinerea de sisteme antitanc, lansatoare de rachete şi de grenade şi puşti de asalt Kalaşnikov AK-103, plus programe de antrenament pentru forţele saudite, detaliază ziarul francez.

Temându-se de influenţa NATO şi a Europei, Rusia a livrat primele două avioane de luptă MIG-29 promise Serbiei, încă patru fiind aşteptate până la 20 octombrie, când va vizita Belgradul ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, relatează Newsweek. Acordul privind armele, care include în prezent discuţii despre potenţiala obţinere a sistemului rusesc de rachete sol-aer S-300, este privit de Rusia ca o modalitate de a menţine Serbia în sfera sa de influenţă şi de a crea o distanţă între naţiunea balcanică, pe de o parte, şi NATO şi UE, de cealaltă parte, analizează Newsweek, menţionând că Moscova a oferit avioanele gratis, dar costul estimat pentru modernizarea lor ar putea ajunge, pentru Serbia, la 236 de milioane de dolari. În acelaşi timp, armata rusă conduce ample manevre militare ce implică lansatoare de rachete balistice intercontinentale, efectuate în perimetrul cuprins între vasta regiune Tver, de la nord-vest de Moscova, până în Irutsk, Siberia, precizează Interfax.

Oficiali militari occidentali susţin că Moscova ar fi deschis un nou palier de luptă cu NATO, luând în vizor soldaţii americani staţionaţi în Europa de Est, informează Stars and Stripes. Este vorba despre o exploatare a unei vulnerabilităţi pentru aproape toţi militarii aliaţi, şi anume decriptarea telefoanelor acestora, scrie The Wall Street Journal. Potrivit ziarului american, atacurile cibernetice implicând drone şi alte tehnici sofisticate s-ar fi concentrat asupra a patru mii de soldaţi ai NATO, desfăşuraţi în estul Europei, în apropiere de graniţa cu Rusia, ceea ce ar sugera o motivaţie geopolitică. Atacurile cibernetice au fost observate, pentru prima dată, în ianuarie, când soldaţi staţionaţi lângă graniţa Estoniei cu Rusia s-ar fi plâns că telefoanele lor afişează lucruri ciudate, aminteşte The New York Post. În acest timp, liderii Comisiei pentru Serviciile de Informaţii din Senatul SUA au emis un avertisment dur, susţinând că este de aşteptat ca hackerii ruşi să rămână operativi şi să încerce din nou să semene haos la alegerile primare de anul viitor, notează The New York Times.

La Stockholm, Premiul Nobel pentru Literatură i-a fost decernat britanicului Kazuo Ishiguro, de origine japoneză, considerat unul dintre cei mai mari scriitori de limbă engleză de după război, anunţă revista Time. Aducând o contribuţie substanţială literaturii britanice contemporane prin introducerea de elemente stilistice din cultura de origine, Ishiguro şi-a câştigat faima internaţională datorită romanului „Rămăşiţele zilei”, din 1989, care a devenit scenariu de film în 1993, avându-i ca protagonişti pe Anthony Hopkins şi Emma Thompson. 

RADOR


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.