Se estimează că niciun fenomen nu a fost atât de afectat de reactia umanității la Covid-19 ca migrația. De fapt, oamenii sunt vectorul principal pentru transmiterea virusului, astfel încât aspectele practice multidimensionale ale răspunsului global la această situație îngrozitoare trebuia să fi fost pe lista priorităților din prima zi a pandemiei.

Potrivit datelor Națiunilor Unite, migranții internaționali reprezentau 3,5% din populația lumii în 2019, față de 2,9% în 1990, ceea ce indică faptul că numărul migranților internaționali din lume a crescut mai repede decât populația lumii. Tot în 2019, migranții internaționali au reprezentat în medie 12% din totalul populației din regiunile mai dezvoltate, în timp ce aceștia reprezentau doar 1,9% din populația din regiunile mai puțin dezvoltate.

Peste 100 de milioane de indivizi din țări din Asia și Pacific trăiesc în afara țării lor de naștere și mulți dintre ei sunt lucrători migranți temporari care se confruntă cu greutăți și abuzuri. Unele țări impun restricții nu numai asupra intrării migranților pe teritoriul lor, ci și asupra drepturilor lor de bază și a capacității lor de a avea acces la protecție socială.

Fiind vulnerabili din cauza statutului lor ilegal, fără acte, a lipsei documentelor de călătorie valabile și a traversării granițelor internaționale prin mijloace ilegale, migranții ilegali sunt afectați în mod deosebit de Covid-19. Această vulnerabilitate este agravată și mai mult de țările care își înăspresc sever măsurile de control la frontieră.

Deliberare regională și globală

La nivel global, participanții la conferințele mondiale privind populația, inclusiv cele desfășurate la București (1974), Mexico City (1984) și Cairo (1994) au examinat diverse aspecte ale migrației internaționale în contextul dinamicii demografice, iar statele au fost îndemnate să respecte drepturile omului ale migranților prin prevenirea discriminărilor. La aceste conferințe, statele au fost, de asemenea, îndemnate să atenueze efectele „exodului creierelor”, să protejeze lucrătorii migranți, să reglementeze fluxurile de migrație prin acorduri bilaterale și multilaterale și să găsească soluții durabile pentru refugiați.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite (AGNU) a cerut în mod repetat Secretariatului ONU să se consulte cu statele membre pentru a decide organizarea unei conferințe internaționale privind migrația internațională.

Intrucat țările sunt încă împărțite în această problemă, AGNU a organizat un Dialog la nivel înalt privind migrația internațională și dezvoltarea în 2006, care a culminat cu inființarea Forumului global pentru migrație și dezvoltare. Declarația adoptată la cel de-al doilea Dialog la nivel înalt privind migrația internațională și dezvoltarea, eveniment desfășurat în 2013, a pus bazele pentru includerea migrației internaționale în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

În 2016, AGNU a organizat o reuniune plenară la nivel înalt privind gestionarea deplasărilor în masă a refugiaților și migranților. Declarația de la New York pentru refugiați și migranți a inițiat un proces de negocieri interguvernamentale care vizează adoptarea unui pact global privind migrația.

Un interes major

În decembrie 2018, statele membre ale ONU au adoptat Pactul global pentru o migrație sigură, ordonată și regulată în Marrakech, Maroc. În acest Pact, șefii de stat și de guvern și înalți reprezentanți afirmă că migrația prezintă un interes major pentru dezvoltarea durabilă a țărilor de origine, tranzit și destinație și recunosc faptul că migrația contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Forumul internațional de evaluare a migrației servește drept forum interguvernamental principal pentru statele membre pentru a discuta și a se actualiza reciproc cu privire la progresele înregistrate în implementarea Pactului global pentru o migrație sigură, ordonată și regulată, inclusiv pe aspectele care au avut legătură cu Agenda 2030.

Viitorul forum de revizuire va avea loc la New York în prima jumătate a anului 2022.

În timpul pandemiei Covid-19

Între timp, la 21 decembrie 2020, într-o rezoluție introdusă de Grupul celor 77 și China (134 de membri), AGNU a remarcat cu profundă îngrijorare că de fapt Covid-19 reprezintă o amenințare la adresa sănătății, siguranței și bunăstării, că provoacă mari tulburări pentru societăți și economii, că are consecințe dezastruoase pentru viața și mijloacele de trai ale populațiilor și că cei mai săraci și mai vulnerabili sunt cei mai afectați, reafirmându-se ambiția de a ridica ștacheta pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, prin adoptarea unor strategii de redresare durabile și incluzive, care să permită progrese mai rapide în implementarea integrală a Agendei 2030 și să reducă riscul unor șocuri viitoare.

De fapt, Grupul celor 77 și China reprezintă un forum bine plasat pentru a lua în considerare, într-o rezoluție, că pandemia solicită o acțiune globală, bazată pe unitate, solidaritate și reînnoirea cooperării multilaterale.

În ciuda relevanței sale directe pentru peste un miliard de ființe umane, acest document diplomatic nu a fost discutat de mass-media, motiv pentru care îl vom rezuma și analiza mai jos, cu deplin respect pentru terminologia sa originală.

Imperativul cooperării

Ținând cont de realitatea dramatică a fenomenului migrației, AGNU recunoaște importanța cooperării internaționale pentru a se asigura că migrația este sigură, ordonată și regulată, recunoscând contribuțiile pozitive aduse de migranți la creșterea incluzivă și la dezvoltarea durabilă, în țările lor de origine , tranzit și destinație, precum și răspunsul la criza provocată de Covid-19.

AGNU a remarcat, în același timp, cu îngrijorare, că migranții se numără adesea printre cei care se află într-o situație de vulnerabilitate accentuata la efectele pandemiei de Covid-19 din cauza diferiților factori, inclusiv condițiile lor de viață și de muncă, statutul lor de migrație, cunoștințele lor locale, nivelul lor de includere în țările de destinație , xenofobia la care sunt supuși, subliniindu-se că în multe țări migranții reprezintă o parte considerabilă a forței de muncă.

Amenințare de un fel unic

De asemenea, s-a remarcat, mereu cu îngrijorare, că măsurile luate pentru a opri răspândirea virusului Covid-19, cum ar fi izolarea totală și închiderea site-urilor, au înrăutățit uneori condițiile de viață ale migranților , iar închiderea frontierelor a exercitat și o mare presiune asupra locurilor de muncă. Covid-19 reprezintă o amenințare unică la adresa remitențelor, deoarece efectele pandemiei asupra dezvoltării durabile i-au lipsit pe mulți lucrători migranți de principala lor sursă de venit, împiedicând capacitatea familiilor care primesc aceste remitențe de a-și satisface nevoile de bază.

Îngrijorare similară a fost exprimată si cu privire la plecările în străinătate ale lucrătorilor din domeniul sănătății din țările în curs de dezvoltare, care au primit o pregătire extinsă și sunt înalt calificați. Aceste plecări continuă într-un ritm din ce în ce mai mare, slăbind sistemele de sănătate din țările de origine.

În paragraful final al preambulului rezoluției, AGNU a recunoscut legătura importantă și complexă dintre migrația internațională și dezvoltare, precum și necesitatea de a aborda provocările pe care le prezintă migrația pentru țările de origine, de tranzit și de destinație.

Ce se poate face pentru a remedia situația?

AGNU nu a putut evita această întrebare crucială, la care s-a răspuns în dispozitivul rezoluției format din 12 paragrafe.

Răspunsul este însă prea general, fără elemente specifice, situație determinată, fără îndoială, de dorința evidentă de a nu compromite strângerea majorității de voturi necesare adoptării hotărârii, la un document care nu a întrunit consensul statelor membre. 181 de state au votat pentru, trei au votat împotrivă (SUA, Israel și Ungaria) și o țară s-a abținut (Libia). Iată principalele idei ale dispozitivului rezoluției:

Întăriți sinergiile

Sinergiile dintre migrația internațională și dezvoltare trebuie să fie consolidate la toate nivelurile, inclusiv la nivel global, regional, național și local, după caz. Statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că migranții sunt pe deplin implicați în lupta cu pandemia de Covid-19 și în eforturile de redresare, într-un spirit de cooperare internațională și în conformitate cu politicile, legislația și situația naționale, pe baza responsabilității comune, inclusiv prin obligația statelor de a-și readmite propriii resortisanți, ținând seama de vulnerabilitatea migranților și de contribuțiile acestora la combaterea crizei Covid-19 și la eforturile de redresare, printre altele, asigurând respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale tuturor migranților, indiferent de statutul lor migrator, realizând remitențele mai rapide, mai sigure și mai puțin costisitoare, continuând stabilirea cadrelor normative și reglementărilor care promovează concurența, reglementarea și inovarea pe piața remitențelor, prin dezvoltarea de programe și instrumente care promovează incluziunea financiară a migranților și a familiilor acestora, luând în considerare aspectele de gen, pentru a elimina obstacolele structurale din calea accesului egal al femeilor la resursele economice, prin reducerea costurilor de tranzacție ale remitențelor ,prin cooperarea interregională și multilaterală pentru a promova protecția, bunăstarea și reintegrarea efectivă și durabilă pe piețele muncii ale lucrătorilor migranți, în conformitate cu politicile naționale.

La rândul său, AGNU se angajează din nou să asigure respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale tuturor migranților, indiferent de statutul acestora, și să sprijine țările lor de origine, tranzit și destinație, într-un spirit de cooperare internațională, ținând cont de situația fiecărei țări.

Contextul instituțional și diplomatic

În context instituțional, AGNU reamintește Global Compact for Safe, Ordered and Regular Migration adoptat de Conferința interguvernamentală responsabilă cu adoptarea acestui Pact, desfășurată la Marrakech (Maroc) la 10 și 11 decembrie 2018. Acest document global este primul text negociat de guverne, sub auspiciile Națiunilor Unite, acoperind migrația internațională în toate aspectele sale.

Pe plan diplomatic, AGNU consideră că Dialogurile la nivel înalt privind migrația internațională și dezvoltarea permit o aprofundare a dezbaterii asupra aspectelor multidimensionale ale migrației internaționale și dezvoltării pentru a defini mijloace adecvate pentru a profita la maximum de aceasta.

În același timp, se consideră că în urma adoptării Pactului Global, Dialogul la nivel înalt privind migrația internațională și dezvoltarea a fost redefinit și a devenit Forumul internațional de evaluare a migrației, care servește drept principal forum interguvernamental pentru statele membre pentru a discuta și a se informa reciproc cu privire la progresele înregistrate în implementarea tuturor aspectelor Compactului, inclusiv ale celor legate de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, cu participarea tuturor actorilor implicați.

Acest forum va avea loc la fiecare patru ani, începând cu 2022.

Adunarea Generală a ONU salută decizia Secretarului General al ONU de a înființa Rețeaua Națiunilor Unite pentru Migranți și îi cere acestuia să prezinte în 2022 un raport privind implementarea rezoluției prezentate în aceste pagini.

În final, AGNU a decis să includă pe ordinea de zi provizorie a sesiunii sale din 2022, la punctul intitulat „Globalizare și interdependență”, subpunctul intitulat „Migrația internațională și dezvoltarea.”

Ce impact se anticipează ?

Este adevărat că rezoluția analizată mai sus conține doar simple recomandări a căror implementare depinde în totalitate de voința politică a statelor membre, dar semnificația politică și morală a rezoluției nu poate fi ignorată.
În acest sens, concluzia lucidă exprimată de Michel Virally, profesorul meu de drept internațional public la Universitatea din Geneva, apare destul de actuală. Potrivit acestui autor, „Recomandarea dă conținut concret angajamentelor statutare ale statelor și stabilește condițiile în care acestea ar trebui să le îndeplinească. Statele au dreptul de a-i opune recomandării propriile concepții, dar nu pot folosi acest drept pentru a evita obligațiile ce le revin. Ele pot evita respectarea recomandărilor care le sunt adresate doar dacă refuzul lor este justificat în drept și în fapt. De asemenea, ele pot renunța la acest drept de apreciere individuală sau chiar se pot angaja ca recomandarea să fie studiată de autoritățile lor în dreptul intern și să raporteze asupra măsurilor pe care le-au luat pentru a o pune în aplicare”.

Pentru viitor, trebuie amintit un fapt important : Convenția internațională din 1990 privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și membrilor familiilor acestora a intrat în vigoare în 2003 si este cel mai cuprinzător tratat internațional privind drepturile tuturor muncitorilor migranți. Doar 56 de state au ratificat Convenția din 1990,acoperind un teritoriu care a găzduit doar 10% dintre migranții lumii.

Statele membre ale Uniunii Europene si alte tari europene, cu exceptia Turciei si Albaniei, nu sunt părți la acest instrument juridic multilateral. Abia atunci când această Convenție reușește sa devina universală și este pusă în aplicare integral si cu bună-credință, se poate afirma că s-au făcut progrese juridice reale pentru a rezolva o problemă crucială a drepturilor omului pentru toți migranții din întreaga lume.

Prin urmare, este oportun să fie invitate statele care nu au făcut încă acest lucru să ia în considerare ratificarea sau aderarea la această convenție internațională și să ia în calcul și aderarea la convențiile relevante ale Organizației Internaționale a Muncii. Migranții au dreptul la un viitor mai bun, într-o lume mai sigură și mai dreaptă. Este datoria colectivă a tuturor statelor să acționeze în favoarea unei migrații mai sigure și demne pentru toți.

Declinul demografic anticipat din Uniunea Europeană, ale cărui efecte se vor accentua în viitorul apropiat, ar putea determina schimbări majore in atitudinea cu privire la migrație din statele membre. Legătura dintre schimbările demografice si politicile naționale prevalente in prezent privind migrația va genera noi provocări a căror soluționare nu va putea fi realizată fără luarea in considerare adecvata a componentei juridice in curs de consolidare in sistemul Națiunilor Unite.

Dr. Ioan Voicu
Profesor asociat la Universitatea Assumption din Bangkok (2000-2019).