Revolta eșuată a lui Prigojin a adâncit faliile în comunitatea rusă de securitate națională. Marele mister legat de generalul Surovikin

Comandantul șef al Forțelor Aeriene și Spațiale ale Federației Ruse și comandantul adjunct al Forțelor Ruse din Ucraina, generalul Serghei Surovikin, nu a apărut în public după revolta „Wagner” din 23-24 iunie 2023, potrivit serviciilor de informații britanice.

În același timp, ministrul adjunct al Apărării, generalul colonel Iunus-Bek Evkurov, nu a apărut nici el în discursul televizat al conducerii Ministerului Apărării din 3 iulie 2023. Rapoartele despre arestarea lui Surovikin nu au putut fi confirmate, dar este posibil ca autoritățile să suspecteze asocierea sa îndelungată cu Wagner, care datează din timpul când activa în Siria în 2017. De asemenea, Evkurov a fost surprins vorbind cu Evgheni Prigojin în timpul ocuppării Rostov-pe-Don de către mercenarii Wagner.

Deși Surovikin este cunoscut în mare parte în Occident pentru reputația sa brutală, el este unul dintre cei mai respectați ofițeri superiori din armata rusă. Orice sancțiune oficială împotriva lui este probabil să ducă la o scindare. Suspiciunea care a căzut potențial asupra ofițerilor superiori subliniază modul în care rebeliunea eșuată a lui Prigojin a exacerbat liniile de falie existente în comunitatea de securitate națională a Rusiei.

Arestarea generalilor „ar arunca armata în haos”

Putin continuă să pună preț pe loialitate și promite bani pentru cel mai important electorat al său, oamenii din structurile de forță. Deocamdată, Putin pare să nu dea curs unui proces de epurare la scară largă, firesc pentru alți lideri autoritari vizați de tentative de lovituri de stat sau rebeliuni, probabil pentru a evita dezintegrarea establishment-ului său, relatează The New York Times.

Putin „este concentrat pe supraviețuirea sa fizică și politică și este pregătit de orice pentru a realiza acest lucru”, spune Ekaterina Schulmann, profesoară de științe politice asociată la Academia Prezidențială Rusă și la Școala de Științe Sociale și Economice din Moscova.

În pofida reputației lui Putin de om nemilos, el pare că răspunde rebeliunii după tactica struțului, nu în forță, așa cum arată promisiunea sa de a crește cu 10,5% salariile soldaților, ofițerilor de poliției și ale altor angajați din structurile de securitate, subliniază Schulmann. „Sistemul este prea slăbit și prea fragil pentru a se deda unei represiuni la scară largă” pentru a pedepsi răzmerița, explică ea.

Unii susțin că Putin și-a întărit poziția după felul în care a gestionat răzmerița Wagner, invocând ca argumente eliminarea factorului destabilizator Prigojin din rândul forțelor de invazie din Ucraina și forțarea armatei și a elitei să-și reconfirme loialitatea față de el.

Dar majoritatea analiștilor consideră că Putin se va confrunta cu noi amenințări, mai ales că el mizează pe continuarea întăririi unui aparat de securitate mozaic compus din diverse centre de putere cu diverse interese.

Deși se știe că Putin petrece timp pentru a unelti comploturi împotriva dușmanilor săi reali sau imaginari, totuși încă nu există confirmări despre arestarea vreunei persoane în legătură cu răzmerița Wagner. Suspiciunile planează deocamdată doar asupra reținerii generalului Serghei Surovikin, ex-comandantul forțelor de invazie din Ucraina, care nu a mai fost văzut în public de câteva săptămâni.

Arestarea generalilor „ar arunca armata în haos”, spune, sub rezerva anonimatului, o persoană care îl cunoaște pe Putin de zeci de ani.

Majorarea salariilor pentru personalul din structurile de forță

Pe lângă majorarea salariilor pentru personalul din structurile de forță, Putin a promis mai multe arme pentru Garda Națională, condusă de fostul său bodyguard Viktor Zolotov. Fostul bodyguard s-a lăudat deja că va primi tancuri și sisteme de artilerie.

Dar recompensarea serviciilor militare și de securitate cu mai mulți bani și mai multă putere are propriile riscuri. Odată întărite, alte facțiuni ar putea urma exemplul Wagner, avertizează Grigori Golosov.

„Este foarte posibil ca, văzând felul în care s-a dezvoltat revolta lui Prigojin, alți jucători din serviciile de securitate să vadă asta ca, să spunem, un curs de acțiune mai plauzibil pentru ei înșiși decât cel dinainte de experiența Prigojin”, subliniază politologul din Sankt Petersburg.

În opinia lui Grigori Golosov, profesor de științe politice la Universitatea Europeană din Sankt Petersburg, răspunsul lui Putin nu face decât să amâne o „situație destabilizatoare”, cu toate că el pare ferit de amenințări în prezent.

Invazia rusă din Ucraina va acționa ca o forță suplimentară de destabilizare, mai atrag atenția analiștii. Se pare că Putin a închis ochii la criticile Wagner pentru a nu-și îndepărta cea mai capabilă forță de pe câmpul de luptă din Ucraina. După răzmeriță, Kremlinul s-ar putea să rămână fără o parte a forței Wagner și să fie nevoit să mențină echilibrul într-un sistem din ce în ce mai fragil.

Este un sistem care a apărut pe vreme de pace, cu accent pe loialitate în detrimentul eficienței, afirmă politologul Nikolai Petrov. Dar, pe vreme de război, Kremlinul are nevoie de ambele – și se luptă să găsească jucători care sunt atât eficienți, cât și loiali.

„Putin și întregul său sistem se confruntă acum cu o dilemă. Dacă loialitatea va prevala în fața eficienței, atunci nu vor exista riscuri asociate unei revolte. În schimb, nu va exista nicio speranță pentru o funcționare mai eficientă a sistemului”, conchide Nikolai Petrov.

Sursa: Ziare.com