Rezidenții „Expo-Business-Chișinău” obligați să achite taxe vamale inexistente

Odată cu închiderea subzonei de pe str. Ghioceilor 1, a Zonei Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chișinău”, vameșii au obligat rezidenții să achite uriașe taxe vamale, neprevăzute de legislația în vigoare. Vama se spală pe mâini, Ministerul Economiei dă din umeri, în timp ce unii rezidenți ajung în pragul falimentului, iar experții apreciază situația ca pe un început de sfârșit al poveștii de succes a RM…

Subzona din str. Ghioceilor 1 a fost deschisă pe teritoriul „Moldexpo” în anul 1996. În 2002, când guvernarea comunistă a decis închiderea ei înainte de termen, rezidenților li s-a permis să mai activeze zece ani, conform garanțiilor de stat. Însă la 6 august 2012, când subzona și-a încetat activitatea, rezidenții au fost supuși unor presiuni inexplicabile din partea Vămii. Nu-i de mirare că miercuri, când a prezentat jurnaliștilor scrisori de mulțumire din partea unor Zone Economice Libere (ZEL), Tudor Balițchi, directorul Serviciului Vamal (SV), nici n-a pomenit despre str. Ghioceilor 1…

„La noi legea este Serviciul Vamal”

Conform legislației, la încetarea activităţii unei ZEL, rezidenţii plasează sub un alt regim vamal bunurile mobile, iar imobilele nu sunt supuse acestor taxe vamale. La Ghioceilor 1, însă, nu s-a ținut cont de aceasta. Vameșii au cerut de la agenții economici să achite plăți neprevăzute de lege, inclusiv taxe vamale și TVA pentru imobilele construite în subzonă. Firma „Plimed-VG”, de pildă, a fost obligată să achite astfel 7,6 mln. lei, „Casa Vinului” – 5,98 mln. lei, iar „Sinax” – 445 mii lei.

În urma acestor presiuni, susține Valeriu Gușilo, directorul „Plimed-VG”, firma sa riscă să falimenteze. „Am fost naivi și am investit în această subzonă ca tâmpiții. Ascultam ce spune statul și credeam. Și cu Lucinschi, și cu Voronin, și cu ceilalți, am fost storși de bani. La noi legea este Serviciul Vamal. Toți scriu hârtii frumoase, dar unde-s rezultatele? Din 500 de muncitori am rămas cu 150. Degrabă am putea falimenta”, afirmă Gușilo. Refuzând să achite taxele cerute, „Plimed” a acționat în judecată Vama, care însă brusc și-a schimbat macazul. SV a trimis o scrisoare firmei, prin care își retrăgea pretențiile, recunoscându-și gafele. „Le retrag până va bate vântul de la sud ori de la nord, apoi iarăși o să ni le înainteze”, consideră Gușilo.

„Solicitările noastre nu sunt auzite la Vamă”

Potrivit conducerii ZEL Chișinău, presiunile din partea Vămii asupra rezidenților s-au făcut simțite și în alți ani. Deși mărfurile din ţările CSI sunt scutite de taxe vamale, conform Acordului de creare a zonei de comerţ liber, la care RM este parte, Vama a calculat rezidenților de pe Ghioceilor astfel de plăți și penalități pentru întârziere. La 1 noiembrie 2011, de exemplu, „Intercominvest” era obligat să achite 64.880 lei, taxă vamală, şi 17.487 lei, penalitate de întârziere pentru mărfuri importate din Belarus și comercializate aici. „Vama motiva că mărfurile au fost aduse din CSI în ZEL, fiind apoi comercializate și în magazinele din republică. Nu există nicio logică, căci Zona este parte componentă a teritoriului vamal al RM”, afirmă Tudor Șandrovschi, șeful Secției economice a ZEL Chișinău.

Nicolae Calin, administratorul ZEL Chișinău, ne asigură că existau și rezidenți care, din cauza acțiunilor Vămii, nici nu puteau să lucreze. Postul vamal interzicea scoaterea temporară din Zonă, pentru verificări metrologice, a mărfurilor produse aici. De pildă, „Romany Gaz Grup” producea arzătoare de gaz, destinate exportului, care trebuiau să fie însoţite de certificate de conformitate, eliberate în afara Zonei. Însă Vama nu permitea acest lucru… „S-a creat un cerc vicios. Pe de o parte, rezidentul avea nevoie de certificat, iar pe de altă parte, nu putea scoate producţia pentru verificări metrologice. Ne-am adresat la SV și la Ministerul Finanțelor (MF), care ne-au răspuns că responsabil este Ministerul Economiei (ME). Însă propunerea acestui minister pentru completarea Codului Vamal nu a fost susţinută de Vamă și Finanțe. De fapt, SV a respins și alte solicitări de-ale noastre”, precizează Calin.

V. Ioniță: „ME trebuia să intervină”

Într-o situație și mai critică pot ajunge rezidenții ZEL, după ce, la 16 decembrie 2011, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 951. Dacă până atunci mărfurile autohtone erau livrate de pe restul teritoriului RM în zonele libere în baza unei declarații vamale, în continuare, pentru aceasta sunt necesare trei declarații… „Hotărârea 951 a înrăutățit condițiile de activitate a rezidenților și din ea va avea de câștigat doar Vama, care va încasa mai multe plăți”, este de părere Șandrovschi. El adaugă că, în prezent, se operează modificări la Regulamentul cu privire la destinațiile vamale și speră că Hotărârea nr. 951 va fi anulată.

Nu știm dacă premierul Vlad Filat a știut sau nu despre aceste acțiuni ale SV. Amintim, însă, că vineri, după ce „Adevărul” a scris că grupul german „Draexlmaier” renunţă la o investiţie de 15 mln. euro în RM din cauza hărțuielii la care este supus de către Fisc, Filat a dispus crearea unui grup de lucru, care să examineze problemele rezidenţilor şi să vină cu un set de propuneri de modificare a legislaţiei. Șeful grupului, deputatul Veaceslav Ioniță, care conduce și Comisia parlamentară economie, buget și finanțe, nu crede că este vorba despre incompetență sau rea-voință din partea vameșilor, ci despre lacune în legislație. „Din momentul când am primit semnalul de la prim-ministru, am reacționat cât de rapid a fost posibil. Marți, am organizat prima ședință de lucru. Am identificat vreo zece probleme, cu care se confruntă rezidenții și, în aceeași zi, am înregistrat proiectul de lege, care va aduce claritate în legislație”, ne-a spus Ioniță. El consideră că toate relele se trag de la ME, care „în loc să vină cu proiecte de legi în parlament, se ocupă cu declarații iresponsabile”.

V. Lazăr: „Propunerile noastre au fost ignorate”

De cealaltă parte, ministrul Valeriu Lazăr dă asigurări că ME propune de trei ani modificarea legislației în această privință, însă Finanțele i-au respins toate inițiativele. „Mă bucur că, în sfârșit, s-a instituționalizat acest grup de lucru, care a propus o inițiativă legislativă. Totuși, aceasta este întârziată, în ea regăsindu-se multe inițiativele pe care ME nu le-a putut promova în ultimii trei ani. Regret că propunerile noastre au fost ignorate de MF, dar mă bucur că, în cele din urmă, ele au fost încorporate în proiectul de lege”, a menționat ministrul. Totuși, el nu crede că problema constă în imperfecțiunea legală: „În proiectul de lege n-o să găsim nicio buche cu referire la cele întâmplate, ceea ce mă încredințează că problema nu este în lege, ci în aplicarea ei”.

Am căutat explicații și la Vamă, însă n-am reușit să aflăm nimic. Eugen Chichioi, fostul șef al postului vamal respectiv, a refuzat să vorbească cu noi. Nici de la Serviciul de presă al SV n-am primit încă un răspuns. Menționăm că, miercuri, Tudor Balițchi a anunțat jurnaliștii că șefii și rezidenții Zonelor libere sunt foarte mulțumiți de activitatea SV. „Noi facem tot posibilul ca activitatea agenților economici să fie cât mai simplificată, iar procedurile aplicate de noi să fie cât mai eficiente și calitative”, a menționat Balițchi.

„Povestea de succes a RM riscă să rămână doar o poveste”

Valeriu Prohnițchi, director executiv al „Expert-Grup”, consideră că presiunile SV asupra rezidenților ZEL se datorează mai multor factori. „Aici văd o problemă și în privința incertitudinii cadrului legislativ, dar aparent e vorba și de indiferența, dacă nu chiar rea-intenția serviciilor vamale față de rezidenții respectivi. E vorba de aplicarea legii într-o manieră în care nu poate fi aplicată, mai ales că vorbim de rezidenții ZEL, care ar trebui să se bucure de facilități. Nu poți percepe taxe vamale la construcția unor obiecte, la fel cum, în cazul importului din CSI, noi avem regim de liber schimb. O problemă fundamentală a SV este militarizarea acestuia. Ei trebuie să înțeleagă că funcția lor principală este de a facilita comerțul extern, dar nu de a strânge taxe. Firește, colectarea taxelor este un lucru important, dar ei fac din asta un lucru sfânt. Dar nici companiile nu sunt îngeri. Ele s-au deprins cu ideea scrisorilor către diferite ministere, crezând că asemenea conflicte se rezolvă nu în justiție, dar prin intermediul legăturilor și protecției politice. Dar ar trebui să meargă direct în instanță, căci au șanse să câștige, fiindcă aparent s-au făcut încălcări grave ale legislației”, opinează expertul.

Prohnițchi este de aceeași părere și despre Hotărârea Guvernului nr. 951: „Evident că MF vrea să aducă cât mai mulți bani în haznaua publică, dar viziunea asta îmi pare destul de îngustă. Ei trebuie să înțeleagă că economia informală este mult mai largă. Având companii care, în general, nu plătesc niciun fel de taxe, este strategic incorect să încerci să aduni bani, mulgându-i pe cei care deja sunt în câmp legal. Atunci când apar asemenea decizii de înlocuire a unei declarații cu altele trei, e clar că povestea de succes a RM riscă să rămână doar o poveste. Pe de o parte, noi declarăm că vrem condiții bune pentru derularea afacerilor, pe de altă parte, se întâmplă asemenea prostii, care ne scot investitorii din țară”.

În RM activează șapte zone economice libere, care ocupă o sutime din întreg teritoriul ţării și au 151 de rezidenți.