Analizate la rece, obiectiv și nepărtinitor, frecventele luări de atitudine ale unor politicieni față de problemele denumirii și statutului limbii oficiale a RM pot avea un impact extern nedorit. Mă gândesc la unul din „argumentele” aduse de M. Lupu la o emisiune TV – cel al limbilor macedoneană-bulgară, pentru a dovedi că limbi asemănătoare sau chiar identice pot purta denumiri diferite. În plan politic, comparația dintre limba română-moldovenească şi macedoneană-bulgară este nu numai nereușită, ci chiar periculoasă.
O comparație lipsită de suport
Un om politic de statura președintelui Parlamentului Lupu trebuie să cunoască faptul că atitudinea Republicii Macedonia faţă de limba, identitatea și istoria bulgară este considerată de Bulgaria foarte agresivă. Invocând aceste motive, preşedintele bulgar Pleveneliev şi ministrul de Externe Mladenov au ameninţat că ar putea bloca deschiderea negocierilor de aderare a Macedoniei la UE cu ocazia Consiliului European din decembrie. Istoria Macedoniei şi a identităţilor naţionale locale este una însângerată, presărată în ultimul secol de atentate teroriste, masacre, epurări etnice. Istoria românilor de pe ambele maluri ale Prutului nu are nicio asemănare cu tragedia macedoneană.
Lupu dă cu băţul prin gard
Atacurile din Fosta Republică Iugoslavă Macedonia împotriva identităţii naţionale bulgăreşti reprezintă unul dintre obstacolele importante ale aderării la UE şi NATO a acestui mic stat balcanic. În anul 2009, Academia de Ştiinţe şi Arte din Macedonia a editat o enciclopedie despre care bulgarii au considerat că este ofensatoare şi falsifică istoria, însuşindu-şi eroi naţionali bulgari şi prezentându-i drept macedoneni. Cu această ocazie, Ministerul de Externe de la Sofia a declarat că „este inadmisibil ca o ţară candidată la UE şi NATO să folosească o terminologie tipică pentru ideologia războiului rece”. Cu alte cuvinte, Bulgaria a ameninţat că se va opune aderării Republicii Macedonia la NATO şi UE, dacă va continua să falsifice istoria. Academia Republicii Macedonia a fost nevoită să retragă volumul respectiv în urma scandalului diplomatic. Cazul este asemănător cu apariţia unor cărţi românofobe gen „Dicţionarul român-moldovenesc” al lui Vasile Stati, deosebirea fiind că enciclopedia macedoneană a fost asumată de o instituţie oficială.
Bulgaria nu va da certificat Macedoniei în UE
Pe 31 octombrie 2012, preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, l-a primit pe Stefan Fule, comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate al UE, şi l-a informat că Republica Macedonia nu îndeplineşte criteriile de aderare la UE şi că nu va da certificat european Macedoniei care impune sistematic ideologia urii faţă de Bulgaria. Plevneliev s-a mai plâns şi de tratamentul la care sunt supuşi de către Republica Macedonia cetăţenii macedoneni „care au conştiinţă bulgară”. Pentru Macedonia va fi imposibil să capete statutul de ţară în curs de aderare la UE în cazul în care un singur stat membru se opune, în cazul de faţă Bulgaria.
De ce România a condiționat acceptarea Serbiei în UE?
Statele membre UE sunt sensibile la problemele istorice şi privind identitatea naţională. În luna februarie a acestui an, România a condiţionat acceptarea Serbiei ca stat candidat la UE de monitorizarea situaţiei românilor din Valea Timocului şi a cerut garanţii în acest sens. Bulgaria s-a alăturat demersului României şi a anunţat, prin vicepreşedintele Margarita Popova, că Serbia nu va adera la UE până nu va rezolva problema minorităţii bulgare. Tot în acest an, pe 27 septembrie, din cauza lipsei de progrese în ce priveşte şcolile cu predare în limba română din Transnistria, România a convins Consiliul Uniunii Europene să menţină regimul de sancţiuni aplicat foştilor lideri transnistreni şi să extindă acest regim până la 30 septembrie 2013.
Cu câteva zile mai devreme, pe 26 octombrie 2012, ministrul bulgar de Externe şi-a expus în Parlamentul de la Sofia poziţia faţă de integrarea europeană a Republicii Macedonia. Mladenov a spus că integrarea europeană a acestui stat depinde de „îndeplinirea criteriilor pentru a deveni membră UE, inclusiv a principiului de dezvoltare şi menţinere de bune relaţii cu vecinii”. Mladenov a declarat că Macedonia încalcă spiritul declaraţiei comune din 1999 mai ales prin interpretarea în spirit naţionalist a istoriei. Ministrul bulgar de Externe a anunţat că la Consiliul European din luna decembrie, când se va hotărî deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia, poziţia Bulgariei va depinde în întregime de Guvernul Macedoniei, de schimbarea de către acesta a politicii privind Bulgaria.
România nu va tolera „limba moldovenească”
Aderarea la UE este principalul obiectiv al Republicii Moldova. În condiţiile în care relaţiile dintre Republica Moldova şi România sunt la cel mai înalt nivel, Marian Lupu nu face decât să dea cu băţul prin gard, riscând să dea idei Bucureştiului, până în prezent cel mai convins susţinător al Republicii Moldova dintre statele UE. Înțelege oare M. Lupu că România nu va vota aderarea RM la UE cu „limba moldovenească”? Dacă da, atunci de ce face aceste jocuri iresponsabile și periculoase pentru interesul nostru național?
