Roșca, Plugaru și Tulbure – feţele NECURATE ale liderilor Revoluţiei AŞA-Ş-AŞA
La insistenţa jurnalistului de a lămuri ce caută în Piaţă şi contra cui protestează, tânărul a repetat de fiecare dată, cu o inocenţă umilitoare pe faţă, aceleaşi silabe: „Aşa-ş-aşa”. Atunci am înţeles clar cât de manipulabili sunt bieţii oameni care îngheaţă în stradă duminicile, dacă pot să-l creadă pe cel care a trădat o jumătate de ţară… Asigurându-vă cu toată convingerea că, după ce-şi vor face interesele, Roşca şi acoliţii săi îi vor trăda şi pe aceştia, vă amintim pe scurt cât de curate sunt feţele liderilor Revoluţiei AŞA-Ş-AŞA, ca să înţelegem împreună ce îşi doresc, de fapt, ei…
Şeful Comitetului pentru apărarea Constituţiei şi Democraţiei a adus R. Moldova în situaţia în care nu poate să-şi aleagă preşedintele
Cine sunt liderii Comitetului pentru apărarea Constituţiei şi Democraţiei şi cât de interesaţi sunt aceştia de depăşirea crizei politice actuale şi de bunăstarea populaţiei? O scurtă retrospectivă a biografiilor majorităţii acestora, spicuită din presa ultimilor ani, arată că protestatarii care îi urmează merg, de fapt, cu ochii închişi în prăpastie…
„Roşca este un monstru”
Fost secretar al organizaţiei comsomoliste la „Teleradio-Moldova”, Roşca a reuşit să se infiltreze tacit în Mişcarea de eliberare naţională şi apoi în Frontul Popular. A provocat disensiuni între liderii marcanţi ai Mişcării, eliminându-i treptat din Front. Apoi, impunându-se ca lider, a compromis Mişcarea naţională în Moldova. Putea să salveze Guvernul Sturza, să stopeze reforma constituţională din 2000, care ne-a şi adus la criza politică actuală, dar nu a făcut-o. El a preferat să trădeze Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, să se alieze comuniştilor şi să ni-l aducă pe Voronin la putere. Întotdeauna a preferat haosul şi confruntările, din care încerca să-şi croiască o alură de „salvator”. Realmente, şi-a bătut joc de toţi oamenii care i-au fost aproape şi nu i s-au supus. Unii dintre aceştia recunosc că au fost nenorociţi de el, alţii şi-au pierdut sănătatea, iar alţii, de frică, au fugit pentru totdeauna din ţară. Pentru că au organizat o acţiune de protest pentru eliberarea lui Ilaşcu fără permisiunea lui Roşca, unii membri ai PPCD au fost torturaţi până la sânge – prietenii ştiu cine sunt şi în ce stare au ajuns Şumleanschi, Godiac, Zugravu. Cu cinismul care-l caracterizează, a maltratat femei şi bărbaţi, dar întotdeauna a fost protejat de instituţiile de drept. A pus mâna în mod fraudulos pe un şir de imobile din Chişinău, pe multe dintre care le controlează şi astăzi. Pentru a obţine controlul asupra tipografiei „Prag-3”, pur şi simplu a distrus viaţa unui om – prietenii ştiu cine e Talmaţchi şi la ce teroare a fost supus. Pentru a-şi însuşi ziarul „Flux”, a dat cu piciorul în rudele sale, pe care le-a alungat în stradă. În 2005 şi-a arătat faţa adevărată, aliindu-se deschis cu comuniştii. Astăzi, se pare că singurul scop al lui Roşca este să se întoarcă la putere. Apărarea democraţiei şi Constituţiei cred că contează cel mai puţin pentru el. Iar faptul că oamenii sunt săraci sau flămânzi îl interesează în măsura în care poate profita de tristeţea acestora. Cel mai degrabă, Roşca radiază văzând durerea acestora, durere care i-ar putea întoarce cel puţin mandatul de deputat. Este omul care întotdeauna a profitat de alţii, iar apoi şi-a şters picioarele de ei. O biată femeie bătută de Roşca spunea: „Lui nu-i pasă de naţiune, de neam, de popor. El trebuie analizat din punct de vedere psihologic. De fapt, este un monstru…”.
„I-am dat lui Anatol Plugaru 55 mii euro şi îmi spune că nu am obraz…”
Fost ministru al Securităţii şi până acum un anti-comunist convins la prima vedere, Plugaru a uimit opinia publică, aliindu-se cu Roşca şi devenind un ostaş fidel al comuniştilor în încercarea lor de se întoarce la putere. Însă nu-i exclus faptul că el a intrat în această horă doar pentru a scăpa de puşcărie. Riscând 15 ani de pârnaie pentru escrocherie, se pare că Plugaru l-ar susţine şi pe dracul, dacă acesta ar putea schimba guvernarea şi pe procurorul general şi i-ar clasa dosarul. Pentru că nu poate să se gândească la problemele săracilor un om bănuit de deposedarea mai multor persoane la fel de necăjite de sume impunătoare de bani. Amintim că firma SRL „Plugaru”, fondată de către acesta, urma să construiască până la începutul lui 2010 un bloc locativ în Chişinău, care nici astăzi nu este finisat. Opt persoane, de la care Plugaru a strâns 360 de mii de euro, s-au adresat la Procuratură. Valentina Toma, care lucrează în Italia, spune că şi-a vândut apartamentul şi a luat un credit de la o bancă de acolo pentru a-i da lui Plugaru 55 de mii de euro pentru un alt apartament cu o odaie. Femeia suferă de cancer, dar munceşte noapte de noapte, căci trebuie să achite dobânzile la bancă, ca să nu se trezească cu un dosar penal pe numele său. „De fiecare dată când mă întâlnesc cu Plugaru îi cer banii, dar el îmi spune că nu am obraz”, a declarat plângând Valentina pentru un ziar de la Chişinău. Un alt investitor în aceeaşi construcţie, Cristian, spune că numele şi autoritatea lui Plugaru l-au făcut să achite integral banii pentru apartament. Acum însă nu are nici bani, nici casă pentru familia sa. Se arată indignat de faptul că Plugaru îi promite multe şi mărunte, dar nu face nimic. „Ne-am săturat de vorbe goale ca de hrean!”, adaugă tânărul. Plugaru se apără şi spune că a stopat construcţiile din cauza crizei economice şi că dosarul pornit contra sa este unul politic. Pe această idee va merge în continuare. Iar comuniştii, de se vor întoarce la putere, vor închide urmărirea penală. Şi vor scuipa cu toţii împreună pe lacrimile oamenilor care l-au crezut şi i-au încredinţat ultimii bani, la fel ca şi pe speranţa protestatarilor care îl aplaudă astăzi în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Alexei Tulbure- prietenul lui Mark Tkaciuk
Şi-a exprimat în repetate rânduri atitudinea negativă faţă de limba română şi a acuzat România de faptul că nu tratează corespunzător identitatea moldovenească. În 2003, fiind reprezentant al RM la Consiliul Europei, a provocat un scandal diplomatic prin alocuţiunea sa la o şedinţă a Comitetului de Miniştri al CE, unde, pe o tonalitate agresivă, a acuzat România că subminează suveranitatea RM. Culmea este că se referea la suportul statului vecin pentru susţinerea studierii limbii române şi a Istoriei Românilor în şcolile moldoveneşti. În 2007 este numit ca reprezentant permanent al RM pe lângă ONU, de unde, după două mustrări aspre, a fost rechemat pe motiv că a dat dovadă de incompetenţă profesională, că a prejudiciat imaginea ţării, că a încălcat disciplina de muncă, că a utilizat ineficient finanţele publice, că a ignorat instrucţiunile Ministerului de Externe de la Chişinău şi că a încercat să obţină acreditare permanentă în sediul ONU pentru o persoană care nu este cetăţean moldovean, dar pe care l-a prezentat drept consilier la reprezentanţa Moldovei la ONU. Deşi a fost membru al PD până la Revoluţia AŞA-Ş-AŞA, Tulbure şi-a trădat partidul fără nicio jenă. Este cunoscut şi ca bun prieten cu ideologului comunist Mark Tkaciuk. Cei doi au fondat Şcoala Antropologică Superioară, unde sunt primiţi la învăţătură în special tinerii susţinători ai PCRM şi se studiază exclusiv în limba rusă. Or, aderarea sa la aşa-numitul Comitet pentru apărarea Constituţiei şi Democraţiei confirmă încă o dată că în spatele acestor proteste stau comuniştii. Dar şi că respectivul „comitet” este, în mare parte, o adunare de persoane compromise care nu au alte soluţii de a se reabilita în faţa societăţii şi de a mai gusta din putere, decât să mintă fără scrupule.
„Prea târziu am aflat că Midrigan este un neom”
O biată femeie din Chişinău, Natalia Sorocean, în vârstă de 65 de ani, afirmă că a ajuns să doarmă prin parcuri, fără haine de schimb, din cauza avocatului Pavel Midrigan. După ce a locuit aproape 50 de ani în apartamentul său de pe str. Bulgară din capitală, într-o bună zi, întorcându-se acasă, broasca de la uşă îi era schimbată. Pe urmă a aflat de la vecini că noul stăpân i-a aruncat hainele peste geam. E adevărat că acela avea şi o decizie a Curţii Supreme de Justiţie, prin care femeia era lipsită de dreptul de proprietate asupra apartamentului. Ea lămureşte că se judeca de mult cu aceşti oameni, care voiau să pună mâna pe locuinţa sa şi este convinsă că decizia Curţii a fost cumpărată. Mai mult, ea spune că nu a fost invitată la proces, iar anterior Pavel Midrigan, care o apăra în instanţă, ar fi sustras din dosar toate actele în favoarea ei şi ar fi dispărut. „Cu ajutorul lui Midrigan, am ajuns pe drumuri. Prea târziu am aflat că este un neom…”. Dacă dna Sorocean are dreptate, apare întrebarea: cum poate un om, care a lăsat o bătrână fără casă, să promită altor bătrâni o viaţă mai bună? Şi, dacă e chiar aşa, mâine oricine dintre protestatari poate nimeri în nefericita situaţie a dnei Sorocean… Menţionăm, fără nicio acuzaţie, că Pavel Midrigan a fost avocatul PCRM, reprezentând partidul şi în procesele de după alegerile locale din 2011.