Rosneft face reduceri de personal şi de producţie şi vinde acţiuni la câmpurile petrolifere pe care le deţine în Siberia, informează Moscow Times. Sunt dovezi clare ale efectelor sancţiunilor occidentale asupra companiei din domeniu care a avut cea mai rapidă creştere în ultimii ani.
Sancţiunile au făcut ca Rosneft să nu se mai poată finanţa de pe pieţele internaţionale, în condiţiile unei datorii de 55 de miliarde de dolari, iar interdicţia la accesul de tehnologie o pune în imposibilitatea de a-şi dezvolta resursele de energie.
Pe termen mediu, nu ar trebui să aibă probleme – are un câştig anual de 30 de miliarde de dolari, dar şi linii de credit in China, de miliarde, şi acces la fondurile de rezervă ale Rusiei. Fonduri la care a şi apelat de curând, când a solicitat 42 de miliarde de dolari.
În urmă cu o săptămână, compania a anunţat disponibilitarea a 1000 de oameni, în jur de 20-25% dintre cei din administraţia companiei din Moscova, care a crescut foarte mult după achiziţionarea TNK-BP anul trecut.
Rosneft are nevoie de investiţii masive în viitor şi a cedat în faţa rivalei, China
Pe termen lung, situaţia se complică, pentru că planurile de expansiune şi modernizare sunt puse în pericol. Săptămâna trecută, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rosneft se bucură de decizia guvernului chinez de a cumpăra o participaţie în câmpul petrolifer din Siberia, Vankor. Anunţul a surprins, mai ales pentru că Moscova a opus o rezistenţă constantă în ultimii ani ca rivalul său regional să nu aibă acces la astfel de depozite de hidrocarburi.
“Decizia Rosneft de a acorda chinei o participaţie în câmpul petrolifer Vankor din estul Siberiei arată că poziţia de negociere a Moscovei a fost slăbită în urma sancţiunilor şi că are nevoie de infuzie de capital”, spune analistul companiei Eurasia, Emily Stromquist.
Rosneft are nevoie de 21 de miliarde de dolari anual pânî în 2017, pentru a investi în lansarea unor noi zăcăminte şi modernizarea rafinăriilor. În plus, are nevoie de 12 miliarde de dolari până la sfârşitul anului şi alte 17 miliarde de dolari anul viitor pentru a plăti datoria făcută pentru a cumpăra compania rivală TNK -BP anul trecut.
Ajutorul financiar acordat de stat a fost justificat de premierul Dmitri Medvedev prin faptul că “această companie are nevoie de a-şi menţine nivelul de producţie, pentru că Rosneft este o sursă majoră la buget prin taxele pe care le plăteşte”.
Preţul petrolului a scăzut sub 100 de dolari pe baril. La 80, Rusia e în recesiune profundă
Şi chiar mai mult de atât. Exporturile de hidrocarburi reprezintă 68% din totalul veniturilor din export ale Rusiei.
Rusia este cel mai mare producător de petrol dn lume, cu 10.730.000 de barili pe zi, adică 12,65% din producţia mondială, şi al doilea exportator, cu 5.010.000 barili pe zi.
Veniturile din exporturile de petrol brut, produse petroliere şi gaze naturale au reprezentat, în 2013, 68% din totalul veniturilor din exporturi, arata US Energy Information Administration.
În 2013, 21% din exporturi au fost de produse petroliere, majoritatea spre Europa şi o parte spre America de Nord. Valoarea acestora s-a ridicat la 109 miliarde de dolari. 174 de miliarde de dolari au fost obţinute din exportul de petrol brut, tot Europei, Turciei şi doar o parte în Asia, reprezentând 33% din exporturile ruse.
Aceste venituri ale Rusiei depind de preţul petrolului şi de cererea de aceste hidrocarburi. iar contextul actual pare defavorabil Rusiei. Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a scăzut luni sub 100 de dolari pe baril, pentru prima oară din iunie 2013, din cauza datelor sub aşteptări privind economia Chinei şi cea a Japoniei, care au provocat temeri legate de o scădere a cererii pentru resursele naturale.
Cotaţia petrolului Brent cu livrare în octombrie este în declin cu 1,11%, respectiv cu 1,1 dolari, la 99,71 dolari pe baril, relatează MarketWatch.
Preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană, cu livrare în octombrie, este în scădere la New York Mercantile Exchange cu 1,39%, respectiv cu 1,21 dolari, la 92,08 dolari pe baril.
În mediul internaţionale a apărut întrebarea dacă poate SUA, cu cooperarea saudiţilor, să facă în aşa fel încât, prin producţie şi inundarea pieţei cu petrol, într-o anumită perioadă, să ducă la o reducere a preţului petrolului. Un astfel de scenariu ar fi “ucigător” pentru Rusia, apreciază John Westwood, preşedintele Douglas Westwood, pentru CNBC.
Willian Browder de la Hermitage capital Management, un fond de investiţii, estima pentru The Telegraph, că preţul petrolului la care bugetul Rusiei nu intră pe deficit este de 117 dolari pe baril.
Rezervele străine ale Rusiei, care se ridică la 499 de miliarde de dolari, nu ar ajuta pentru multă vreme. Iar dacă preţul ar cădea până la 80 de dolari sau mai puţin, atunci Rusia ar intra într-o recesiune profundă.
În timpul verii, prognozele arătau că o scădere a ţiţeiului Brent la 60 de dolari pe baril nu este exclusă. Deutsche Bank şi Bank of England au avertizat că piaţa ar putea fi inundată, pe măsură ce sancţiunile împotriva Iranului sunt treptat ridicate, iar exporturile Libiei şi-ar reveni.
SUA produc anul acesta mai mult de un milion de barili pe zi, iar saudiţii ar putea alege să nu stabilizeze paiaţa prin reducerea producţiei, lăsând în mod deliberat ca preţul ţiţeiului să ajungă la costul marginal de producţie a petrolului de şist.
În plus, Agenţia Internaţională pentru Energie şi-a redus prognozele privind creşterea consumului de petrol la un milion de barili pe zi în acest an, din cauza condiţiilor economice, aproape de recesiune, în Europa (vezi Franţa, Italia).
Scăderea constantă preţului la petrol în ultimele săptămâni au ajutat statele OECD să îşi facă stocuri de petrol foarte repede, cel mai rapid în ultimii opt ani, apreciză AIE, ceea ce le oferă protecţie în faţa unor crize precum cea din Irak şi din Ucraina, cu consecintele ei privind sancţiuni împotriva Rusiei.
Raportul agenţiei internaţionale dat publicităţii în august arăta că producţia Libiei s-a dublat, la 430.ooo de barili pe zi în iulie, faţă de luna anterioară, în ciuda luptelor între miliţiil rivale pentru controlul asupra zonelor bogate în rezerve de petrol.
Arabia Saudită produce şi ea mai mult de 10 milioane de barili pe zi, cel mai mare nivel din ultimul an. Producţia este ridicată, în timp ce cererea a scăzut cu 440.000 de barili pe zi în Europa şi SUA, semn al fragilei redresări economice occidentului. Iar cea mai mare surpriză a fost contracţia acută a cererii germaniei pentru produse petroliere, cu aproape 4% mai mică decât anul trecut. iar acelaşi lucru se întâmplă în Japonia şi Italia.
În plus, cea mai puternică forţă care duce în jos preţul petrolului este industria americană a petrolului de şist. Ţiţeiul de şist duce producţia SUA la 11,5 milioane de barili pe zi, o creştere de 1,2 milioane de barili pe zi în plus. Asta face din America cel mai mare producător din lume.
sursa: cursdeguvernare.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
