Rusia va deschide un consulat în republica separatistă indiferent dacă acest lucru va fi acceptat sau nu de Chişinău, va elabora un program de dezvoltare economică a regiunii şi va inventa cum să exporte producţia întreprinderilor locale în condiţii de blocadă economică. În condiţiile în care Rogozin a vizitat uzina din Tighina ‘Pribor’, este de aşteptat ca Moscova să înceapă cu întreprinderile producătoare de arme, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.
Întreprinderile industriei de apărare au fost şi rămân o sursă de venit pentru bugetul transnistrean, iar funcţionarea lor depinde direct de comenzile ruseşti. Rogozin a vizitat şi în timpul deplasării sale precedente în Transnistria, desfăşurate primăvara, aceste uzine care înainte lucrau pentru industria militară a Rusiei. Astăzi, ele nu funcţionează la capacitate maximă, însă nu şi-au schimbat profilul de activitate.
Întreprinderea ‘Pribor’, pe care Rogozin a vizitat-o sâmbătă, este cunoscută ca producătoare de arme de foc. Aici se produceau pistoale, lansatoare de rachete ‘Grad’, în special pentru armata transnistreană. Acum se doreşte includerea întreprinderii în complexul industrial-militar rusesc, ceea ce înseamnă pentru transnistreni noi locuri de muncă şi un venit stabil. Pentru apărarea rusă ar putea lucra şi uzina ‘Litmaş’ din Tiraspol, unde în timpul războiului de pe Nistru erau reparate tancuri, dar şi uzina ‘Moldavizolit’, precizează Nezavisimaia Gazeta.
Rusia intenţionează nu doar să relanseze industria de apărare transnistreană, ci să şi elaboreze pentru republica separatistă un program de dezvoltare economică, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin în timpul întrevederii avute la Tiraspol cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk. Rogozin a dat asigurări că a înştiinţat Chişinăul în legătură cu aceste planuri, care constituie o ‘contribuţie a Rusiei la propăşirea acestui pământ minunat şi extrem de îmbelşugat’. ‘Stabilitatea economică creează un nivel ridicat de capital. Atunci când au ce pierde, oamenii fac mai puţine tâmpenii’, a explicat Rogozin. Potrivit vicepremierului rus, în această activitate vor fi implicaţi şi experţi ruşi, ‘inclusiv care colaborează cu organizaţii de experţi străine, cu renume mondial’.
În acest scop, Rusia intenţionează să aloce Transnistriei 3 miliarde de ruble, sub formă de ajutor umanitar. Totodată, Moscova doreşte să monitorizeze cheltuirea fondurilor care vor ajunge în regiune. În acest scop, potrivit unor surse ale cotidianului rus din conducerea transnistreană, Rogozin ar fi trimis deja la Tiraspol doi angajaţi ai Serviciului Federal de Securitate /FSB/, care au devenit vicepreşedinţi ai KGB-ului regional.
Tiraspolul nu ar fi împotriva unor asemenea numiri ‘de la Moscova’. Liderii transnistreni nu ar fi împotrivă nici ca Rusia ‘să-şi trimită oamenii’ şi în serviciul de grăniceri al Transnistriei şi în general să ia regiunea sub protecţie, cum s-a întâmplat cu Osetia de Sud. Însă, potrivit aceloraşi surse, Moscova nu doreşte să-şi impună o astfel de tutelă atotcuprinzătoare, invocând în acest sens reacţia Chişinăului şi a Uniunii Europene /UE/. Totuşi, această reacţie ar putea fi ignorată dacă autorităţile de la Chişinău vor respinge iniţiativa Moscovei de a deschide un consulat în Rusia, subliniază cotidianul moscovit.
Este posibil ca la Tiraspol să fie deschis un birou al reprezentantului special al preşedintelui Rusiei, care să-şi asume o parte din funcţiile pentru asigurarea activităţii consulare, a declarat Rogozin în cadrul conferinţei de presă de la Tiraspol. Deocamdată, Dmitri Rogozin a informat partea transnistreană că Ministerul de Externe al Rusiei ‘îşi va majora până la 10 persoane reprezentanţa sa din cadrul grupului consulat provizoriu, care asigură drepturile cetăţenilor ruşi din regiune’. ‘Deocamdată, ei lucrează în cadrul unei scheme temporare’, a declarat vicepremierul rus, anunţând că negocierile oficiale dintre MAE rus şi cel al Republicii Moldova vor începe la 22 noiembrie.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat recent că Republica Moldova nu-şi va da acordul pentru deschiderea unui consulat general al Rusiei la Tiraspol, până când din Transnistria nu vor fi retrase trupele ruseşti, inclusiv cele de menţinere a păcii, şi armele.
La rândul său, Rogozin a confirmat poziţia Kremlinului: pacificatorii ruşi vor rămâne în Transnistria, ‘pentru preîntâmpinarea unui nou război’. Totodată, surse ale cotidianului rus din cadrul cercurilor politice transnistrene amintesc de poziţia ‘împăciuitoare’ a Rusiei din 2006, când Chişinăul, în persoana preşedintelui Vladimir Voronin, a declanşat blocada economică a Transnistriei.
La acea dată, Kremlinul spera la semnarea de către autorităţile de la Chişinău a planului de reglementare transnistreană a conflictului, denumit ‘Memorandumul Kozak’. Voronin a refuzat în ultimul moment să semneze proiectul Kremlinului, iar negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol au fost îngheţate pentru cinci ani, aminteşte Nezavisimaia Gazeta.
AGERPRES
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
