Decizia de condamnare la doi ani de detenție, pentru huliganism și… intoleranță religioasă, a membrelor formației „Pussy Riot”, care au filmat o piesă anti-Putin într-o catedrală moscovită, a stârnit valuri de indignare în toată lumea.

Rusia=URSS=Gulag

„Din New York și până în capitalele fostelor republici sovietice, mii de oameni, deghizați formal cu cagule, așa cum interpretau cele trei componente ale formației, au protestat împotriva unei decizii exagerate, la finalul unui proces ridicol instrumentat de o justiție obedientă sistemului”, scrie publicația italiană „La Stampa”. Un analist de politică externă al ziarului „Shields Gazette” din Marea Britanie compară decizia judecătorilor ruși cu sentința de condamnare la patru ani de pușcărie a lui Matthias Rust, germanul care a sfidat URSS, aterizând cu un avion personal, în anul 1987, în mijlocul Pieței Roșii din Moscova. „URSS a dispărut, teoretic, însă autoritățile ruse nu par cu nimic diferite de cele sovietice. Dacă toate rotițele „mașinăriei” sunt puse în mișcare pentru a înăbuși orice tentativă de opoziție la adresa sistemului, înseamnă că Rusia nu a avansat niciun centimetru într-un sfert de secol din punctul de vedere al gândirii”, consideră J.P. Marshall.
Ziarul francez „Liberation” nu scapă ocazia ca, publicând știrea, să-i pună titlul destul de aluziv „Gulag”. „Acoperiți cu cagulele lor și în ținută multicoloră, protestatarii dau o notă aparte manifestării lor, care nu seamănă cu altele de acest gen”, notează „Big Picture”, oferind și numeroase imagini de la manifestațiile de protest care au loc în toată lumea.

Rușii, divizați în două tabere

Importante proteste au fost înregistrate și în Rusia, vineri, în chiar ziua în care urma să fie pronunțată sentința. În cursul acestor demonstrații a fost reținut și fostul campion mondial la șah Garry Kasparov, care a și fost arestat în urma acuzației că ar fi mușcat un polițist de deget, deși acesta susține că ar fi fost imobilizat de polițiști în timp ce acorda un interviu.

Presa rusă de opoziție merge până la comparații cu epoca medievală, ironizând ideea că cele trei fete – care au fost ținute într-o cușcă de sticlă în timpul procesului, fiind considerate extrem de periculoase – ar fi putut fi arse pe rug pentru „demonism”.

Nu în ultimul rând, unul dintre membrii elitei liberale a Rusiei, miliardarul Mihail Hodorkovski, se întreabă retoric din închisoare: „Cine a dat sentința, oare? Președintele Putin? Patriarhul? Probabil nu Curtea…”.

Presa de curte a lui Putin încearcă să atenueze impactul scandalului internațional. „Cine ar fi crezut în urmă cu șase luni că principalul eveniment politic al acestei imense țări va fi un banal proces de huliganism în care sunt acuzate trei idioate?”, scrie „Komsomolskaia Pravda”. Concluzia proletară a jurnaliștilor comuniști este sugestivă privind „toleranța” rusească: „scandaloasele fete sunt susținute de activiștii social-liberali, adepți ai orientărilor sexuale non-tradiționale, intelectualitatea creativă și mulți alții”.

Putin, mai nepopular ca oricând

Pe fondul acestor proteste, un sondaj publicat de Centrul independent „Levada”, citat de RIA Novosti, arată că încrederea ruşilor în preşedintele Vladimir Putin a scăzut la un nivel-record după alegerile prezidenţiale din acest an.

Mai puţin de jumătate dintre ruşi (48%) apreciază performanţa lui Putin ca preşedinte, cu 12% mai puţin decât în mai anul acesta, în timp ce 25% sunt nemulţumiţi de activitatea sa (faţă de 21% în luna mai). Cercetarea mai developează și scăderea spectaculoasă a popularităţii lui Vladimir Putin comparativ cu primele două mandate de preşedinte, când încrederea în liderul rus era la aproximativ 65% şi doar în jur de 15% din ruşi se declarau nemulţumiţi de el. Popularitatea sa a atins un maximum istoric la sfârşitul anului 2008 (80%), când doar 10% din ruşi se declarau nemulțumiţi de el. Precedentul minim record al popularităţii lui Vladimir Putin se înregistrase în iarna anului 2005 (55%).