ActualitateExterne

Rușii mută linia frontului, aproape de România: atac puternic la Odesa, după ordinul lui Dmitri Medvedev

Salvatorii din Odesa au găsit cadavrele a încă două persoane sub dărâmăturile clădirii unei întreprinderi lovite de o dronă rusească – au anunţat, vineri, Forțele de Apărare din sudul Ucrainei, precizând că numărul persoanelor decedate a crescut, astfel, la trei, informează Rador Radio România. Atacul rusesc vine în contextul în care Dmitri Medvedev, în prezent numărul doi în Consiliul de Securitate rus, a spus joi că „așteptăm Odesa la Rusia”.

Oleh Kiper, șeful Administrației Militare Regionale Odesa, a confirmat informaţiile respective. “Sub dărâmături, au fost găsite cadavrele a încă două persoane. În total, trei persoane au murit în urma atacului inamic. Operaţiunea de căutare s-a încheiat. Transmit sincere condoleanțe familiilor și apropiaţilor” – a scris acesta pe Telegram.

RBC aminteşte că, joi seară, în Ucraina, a fost anunțată o alertă de raid aerian, în regiunile centrale și sudice. Ulterior, autorităţile au raportat că avioane ruseşti au lansat rachete spre Odesa. În jurul orei 23:00, la Odesa, s-a auzit o explozie. Ulterior, Forțele de Apărare “Sud” din Ucraina au transmis că forțele armate rusești au folosit drone Shahed-131/136 pentru a lansat atacuri în regiunea Odesa, precum și rachete Kh-31P și Kh-22, lansate din avioane tactice și strategice, din Marea Neagră.

Nouă drone kamikaze rusești au fost doborâte de forțele și mijloacele de apărare aeriană ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Una dintre dronele lovite deasupra mării a căzut pe clădirea unei întreprinderi din zona de coastă a orașului și a provocat distrugeri și incendii.

Inițial, au apărut rapoarte despre o persoană decedată și, de asemenea, autorităţile au transmis că clădire ar mai putea fi câteva persoane. După miezul nopții, Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunţat că au detectat drone Shahed deplasându-se spre Nipro și regiunea Dnipropetrovsk. Ulterior, în Dnipro s-au auzit explozii. Vineri dimineață, autoritățile locale au raportat că opt persoane au fost rănite, după ce o dronă a lovit un bloc de locuinţe.

 

 

Atac nocturn asupra Ucrainei – 23 de drone ruseşti au fost doborâte de militarii ucraineni

Forţele Aeriene ale Ucrainei raportează că, în noaptea de 22 spre 23 februarie, forțele armate rusești au atacat teritoriul ucrainean cu drone și rachete de mai multe tipuri.

Armata ucraineană a fost implicată în misiuni de respingere a atacurilor aeriene în patru regiuni ale ţării. Ruşii au lansat, în total, 31 de drone Shahed, dintre care 23 au fost doborâte de sistemele de apărare antiaeriană ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, ruşii au folosit în atac şi trei rachete ghidate antiaeriene S-300, o rachetă antiradar Kh-31P și două rachete de croazieră Kh-22. “Apărarea antiaeriană a distrus 23 de drone de atac în regiunile Odesa, Mikolaiv, Poltava, Dnipropetrovsk și Harkiv” – a informat armata ucraineană.

Amintim că, joi seară, sirenele de raid aerian au sunat în regiunile centrale și sudice ale Ucrainei, armata avertizând că ruşii ar putea lansat rachete Kh-22.

Ce a spus joi Dmitri Medvedev

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent numărul doi în Consiliul de Securitate rus, a spus că Rusia nu se va opri până când nu va captura Kievul și a numit Odesa „oraș rusesc”.

Dmitri Medvedev a spus că pentru „a atinge obiectivele „operațiunii speciale, va trebui să ajungem la Kiev”. Potrivit acestuia, dacă Kremlinul nu reușește să o facă acum, „o vor face după ceva timp”.

Kremlinul crede că Kievul este „o amenințare la adresa existenței Rusiei” și oricum este un „oraș rusesc”.

Medvedev a menționat și Odesa, pe care a numit-o „un oraș rusesc”. „Odesa, întoarce-te acasă, o așteptăm pe Odesa în Federația Rusă”, a spus el.

Medvedev a mai spus că „discuțiile de pace” și „concesiile teritoriale” nu vor oferi decât timp Kremlinului să-și recapete capacitatea de luptă, astfel încât să poată încerca apoi să captureze Kievul și alte orașe ucrainene din nou.

 

Bilanţ crunt, dar neverificabil, de ambele părţi după doi ani de război

Bilanţul uman al invaziei Rusiei în Ucraina, care a durat doi ani, este de ordinul sutelor de mii de oameni, potrivit cifrelor ruseşti şi ucrainene, dar nu se cunoaşte cu exactitate amploarea exactă, scrie AFP, relatează News.ro.

Moscova şi Kievul ţin secret pierderile militare, iar Rusia ascunde numărul de civili ucişi în zonele pe care le-a cucerit, aşa cum ar fi oraşul devastat Mariupol.

Bilanţul necunoscut al victimelor civile

Bilanţul oficial al morţilor civili de la începutul invaziei ruseşti, în februarie 2022, este cu mult sub realitate, deoarece nicio numărătoare independentă nu a putut ęi făcută vreodată, din cauza lipsei de acces în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.

În iunie 2023, autorităţile ucrainene au declarat că au putut număra doar 10.368 de civili ale căror cadavre au fost găsite. “Noi credem că cifra cea mai probabilă este de cinci ori mai mare. Deci în jur de 50.000” de victime, a declarat Oleg Gavriţchi, consilier principal al şefului cabinetului preşedintelui, Volodimir Zelenski.

ONU consideră, de asemenea, că bilanţul victimelor este “considerabil mai mare” decât cei aproximativ 10.000 de civili pe care a putut să-i numere.

Autorităţile ucrainene estimează că numai asediul oraşului Mariupol (februarie-mai 2022), un important oraş portuar din sudul ţării, aflat acum sub control rusesc, a făcut cel puţin 25.000 de victime, aflate în gropi comune.

În alte oraşe, cum ar fi Bahmut, în estul ţării, nu a fost înregistrat încă niciun bilanţ al morţilor.

Pe partea rusă a frontierei, bilanţul morţilor se ridică la cel puţin 145 de persoane, potrivit unei numărători efectuate de site-ul rusesc de ştiri 7×7.

Sute de mii de soldaţi

De ambele părţi, pierderile militare sunt date pe care statele majore le ţin sub tăcere. Aşa că trebuie să apelăm la estimări întocmite de surse terţe.

În august anul trecut, The New York Times, citând oficiali americani, estima pierderile militare la 70.000 de morţi şi 100.000 – 120.000 de răniţi de partea ucraineană, şi 120.000 de morţi şi 170.000 – 180.000 de răniţi de partea rusă.

La 29 ianuarie, într-un răspuns scris adresat unui membru al Parlamentului, secretarul britanic al Apărării, James Heappey, a estimat pierderile ruseşti la peste 350.000 de morţi şi răniţi.

Marţi, armata ucraineană a estimat că a ucis sau rănit aproape 405.000 de soldaţi ruşi în doi ani.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Adrian Popa

Adrian Popa a urmat mai multe programe de formare academică în țară și străinătate, are pregătire în domeniile științe politice, relații internaționale și studii de securitate.

1 comentariu

  1. Istorie
    În antichitate, o colonie grecească, Νικόνιων – Nikonion, se ridica în împrejurimile orașului actual. Aceasta dispare în secolul IV e.n., odată cu năvălirile gotice și hunice. În perioada evului mediu timpuriu prin teritoriul actual al regiunii Odesa au trecut mai multe popoare migratoare: bulgari, maghiari, pecenegi, cumani, tătari și altele. În evul mediu se întemeiază satul Moldoveanca, alcătuit din moldoveni, care devine ulterior un cartier al Odesei. În perioada otomană se ridica în zonă cetatea Hacıbey, ca parte a regiunii Edisan. În timpul războiului ruso-turc din 1787–1792, la 25 septembrie 1789, un detașament de forțe rusești de sub comanda lui Ivan Gudovici a cucerit cetățile Hacıbey și Ieni Dunia, care în 1792 sunt cedate Imperiului Rus. Orașul actual își începe atunci existența, primind denumirea greacă Οδησσός, transliterată Odessos, care în Antichitate era numele actualului oraș Varna din Bulgaria, și care se referă la Odiseu, fiind feminizat la cerința țarinei Ecaterina a II-a.[3] Deoarece o parte a trupelor a fost sub comanda unui spaniol aflat în serviciul imperiului rus, generalul maior José de Ribas, după care s-a dat numele străzii principale din Odesa de astăzi, Deribasivska (Deribasovskaia în rusă).

    Perioada țaristă
    Vezi și: Ținutul Odesa.
    Rusia a anexat zona ca urmare a Tratatului de la Iași din 1792, ea devenind o parte din așa-numita “Novorusia” (Noua Rusie). Orașul a fost proiectat de inginerul F. Devollan la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Orașul a fost colonizat cu diferite etnii: ruși, ruteni, bulgari, evrei, germani, armeni, greci pontici, precum și români moldoveni în zona denumită “Moldoveanca”, atunci în afara limitelor oficiale ale orașului.

    Noul oraș s-a dezvoltat rapid datorată activității ducelui de Richelieu, un francez în slujba Imperiului Rus, guvernator al orașului între 1803 și 1814. Acesta, care fugise de Revoluția Franceză, fusese ofițer în armata Ecaterinei a II-a împotriva turcilor și a fost însărcinat cu proiectarea orașului și facilităților sale de organizare și de infrastructură. El este considerat unul dintre părinții fondatori ai Odesei, împreună cu un alt francez, contele Alexandre-Louis Andrault de Langeron, care i-a succedat în funcție.[4] Richelieu este comemorat cu o statuie de bronz din 1828, un proiect realizat de Ivan Martos.

    Între 1819–1859 Odesa a fost un port liber (port franc) și ca oraș era pe locul patru în Imperiul Rus după Moscova, Sankt Petersburg și Varșovia. A devenit vatra unei populații extrem de diversă de negustori: albanezi, armeni, bulgari, francezi, germani, greci, italieni, evrei, polonezi, ruși, ucraineni și multe alte naționalități. Numeroasele minorități etnice au dat nume la multe străzi, ca, de exemplu: Franțuzskaia (franceză), Italianskaia (italiană), Grețiaskaia (grecească), Evreiskaia (evreiască), Arnautskaia (albaneză). Caracterul său cosmopolit a fost sursa de inspirație pentru marele poet rus Aleksandr Pușkin, care a trăit, în exil, la Odesa între 1823-1824. În scrisorile sale, a scris că Odesa a fost un oraș unde aerul este plin de toată Europa, unde este vorbită franceza și unde există cărți europene și reviste de citit”. Dezvoltarea orașului a fost întreruptă de războiul Crimeei, între 1853–1856, în timpul căruia a fost bombardat de forțele navale britanice și franceze. În 1866 orașul a fost legat pe calea ferată cu Kiev și Harkov, precum și cu Basarabia, de unde importa grâne și merinde, iar mai departe cu Iași, din România.

    În Odesa a trăit o mare și prosperă comunitate evreiască, ajunsă la apogeu în secolul al XIX-lea; astfel că, în 1897, populația evreiască a fost estimată la circa 37% din populație, dar, suscitând ostilitatea populației creștine, a suferit repetate pogromuri în anii: 1821, 1859, 1871, 1881 și 1905, în urma cărora mulți evrei au părăsit orașul, în general spre Constantinopol, Palestina, Franța și Statele Unite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *