Să-i dăm foc sobei din bloc…
Aşa s-a întâmplat că, după distrugerea sistemului centralizat de încălzire, prin anii ’90, majoritatea locuitorilor din oraşul Nisporeni au ales să-şi încălzească apartamentele cu… lemne. Astăzi, în orice sector ai merge, pe toate blocurile poţi vedea instalate hornuri, din care ies şuviţe răzleţe de fum. Şi se pare că nimeni nu este deranjat – atât autorităţile, cât şi locatarii înţeleg situaţia. Gazul se scumpeşte, iar viaţa trebuie cumva să meargă înainte…
Maria Fărâmă, felceriţă
Oraşul Nisporeni nu dispune de încălzire centralizată încă din anii ’90, când agentul termic era livrat de la fabrica de conserve existentă la acea vreme. Iar odată cu sistarea activităţii acesteia, a fost oprită şi încălzirea centralizată în întreg oraşul. După aceea, timp de zece ani, oamenii au căutat să-şi încălzească casele cu lemne, până când în raion au fost trase conductele de gaz. A urmat o perioadă în care mulţi şi-au instalat centrale, însă pe un termen foarte scurt, deoarece încălzirea cu gaz nu era pe buzunarul oamenilor. Astfel, au fost nevoiţi să revină la tradiţionalele sobe. Cât despre grădiniţe şi şcoli, acestea au rămas conectate la cazangerii pe bază de gaz. Potrivit Cristinei Moldovan, secretară interimară la Primăria Nisporeni, se duce o evidenţă a celor care şi-au instalat sobe şi tot la primărie se dau autorizaţii pentru construcţia sobelor. „Există şi din cele neautorizate, însă noi nu putem intra în apartamente ca să verificăm dacă li se permite sau nu. Numărul apartamentelor care sunt încălzite cu lemne este de circa 200, dintr-o populaţie de circa 12 mii de locuitori cât are oraşul Nisporeni”, spune responsabila de la primărie. Potrivit ei, până acum nu au existat incendii la bloc, acestea se produc mai curând în casele la curte, mai mult din neglijenţa oamenilor. „Desigur că nu este binevenită o astfel de măsură, instalarea sobelor în apartamente, însă oamenii recurg la ea deoarece nu au alternativă. Important este să fie respectate anumite condiţii, de exemplu, să nu fie afectată construcţia de bază a peretelui”, mai spune Cristina Moldovan.
500 de euro pentru cea mai ieftină sobă
Grigore Lefter lucrează în cadrul primăriei în calitate de responsabil de recrutări, de meserie este însă inginer în construcţii. În anii ’90, când inginerii au fost „puşi pe burtă”, omul a fost nevoit să se reprofileze, devenind meşter în construcţia sobelor. A instruit şi un ucenic, timp de patru ani, în acest domeniu. La viaţa sa a făcut vreo 200 de sobe, atât la bloc, cât şi în casele de la sol. Şi-a aplicat fantezia în toate felurile, încât unii i-au supranumit creaţiile drept adevărate capodopere. „O sobă e bună, când încălzeşte bine”, ne atrage atenţia specialistul. Arată ca nişte construcţii unicat, fie în trei laturi, fie cu poliţe. „Am sobe de diferite modele”, zice Grigore Lefter, arătându-ne pozele. Bineînţeles că şi familia sa tot cu soba se încălzeşte. Apartamentul său se află la parterul unui bloc de locuit, alături locuieşte şi feciorul mai mare. Pentru a încălzi ambele apartamente, a instalat un cazan, de la care se înfierbântă caloriferele din ambele locuinţe.
70% din locatari au instalate sobe
Grigore Lefter, meşter de sobe
Grigore Lefter are faimă de mare meşter la Nisporeni, dar mai ales printre vecini. Sobele sale sunt construite din materiale rezistente, aduse tocmai din Bistriţa şi Roman, de aceea şi preţul poate ajunge până la o mie de euro. Dar face şi sobe din cărămidă, care sunt în jumătate mai ieftine. Cele din teracotă însă sunt mai solicitate, pentru că pot ţine şi o sută de ani, fără probleme. „Dacă faci focul cu lemne de salcâm şi cărbuni soba se înfundă mai repede, dar dacă pui lemn de plop, e mai bine. Important e că se curăţă foarte uşor”, spune meseriaşul. „Eu stau într-un bloc cu 24 de apartamente, din care 70% sunt încălzite cu sobe. Mulţi au şi centrale de gaz, pe care toamna le conectează, iar consumul de gaz nu este prea mare. Dar când dau frigurile, centralele sunt oprite şi se pornesc sobele, pentru că gazul e prea scump”, povesteşte meşterul.
„Nu ne putem permite să încălzim apartamentul cu gaz”
Pe strada Păcii toate blocurile sunt „ornamentate” cu hogeaguri. Ţevile ţâşnesc din pereţi, tranzitând toate etajele şi apoi se ridică deasupra acoperişului. Astfel, cei care locuiesc în partea inferioară a clădirii evită să afume vecinii de sus. La o privire mai atentă, vezi cum pe la unele balcoane stau clădite lemne, gata pregătite pentru foc. Intru pe o scară şi remarc instantaneu miros de fum. O imagine pe cât de ilară, pe atât de sinistră. Parcă ai aştepta să vezi oameni umblând cu topoarele de tăiat lemne prin faţa blocului… Maria Lefter, locatară a blocului nr. 12, spune că foloseşte gazul doar la gătit, dar încălzeşte apartamentul cu lemne, de aceea luna trecută a plătit pentru factură numai 30 de lei. „Nu ne putem permite să încălzim apartamentul cu gaz, deoarece ne-ar costa prea scump”, ni se plânge femeia, precizând că este nevoită să-şi care în apartament nu doar lemnele, dar şi apa, deoarece nu are apă potabilă la robinet.
„Dacă aş pleca, mi-aş lua soba cu mine”
Apartamentul Mariei Fărâmă se află cu un etaj mai sus. Din banii câştigaţi în străinătate femeia şi-a făcut o sobă de toată frumuseţea. „O am de zece ani, dar a fost curăţată doar o singură dată, am scos o jumătate de găleată de depuneri. Cândva vecinii râdeau de mine, chipurile, bag banii într-un morman de piatră. Astăzi însă toţi au sobe în apartamente”. Femeia spune că are trei cuburi jumătate de lemne şi un sac de cărbuni care îi vor ajunge pentru trei ierni. Apartamentul nu e prea mare, are 45 de metri pătraţi, iar căldura se menţine 24 de ore. „Nu ştiu cum m-aş fi descurcat cu copil mic fără încălzire. În plus, am posibilitatea să coc şi pâine pe vatră, usuc şi rufe pe ea”, îmi explică gospodina. Totuşi, căldura în apartament se menţine numai dacă respecţi anumite condiţii: „Imediat ce ai aprins focul trebuie să închizi soba, iar după ce lemnele au ars trebuie să închizi cahla. Aşa poţi face o economie foarte mare. O sobă în casă e mare lucru – creează o atmosferă specială, aerul e mai curat, umiditatea mai bună… Chiar dacă aş avea bani să achit facturile pentru gaz, tot la sobă m-aş încălzi, fiindcă îmi place să văd cum arde focul în sobă”, spune Maria Fărâmă. „Am auzit că acum se fac şi sobe puse pe roţi”, râde femeia, adăugând că, de-ar fi nevoită să plece din acest apartament, şi-ar lua şi soba cu ea…