Ieri, în ultima zi a Săptămânii europene a mobilităţii, la Primăria Chişinău a avut loc o masă rotundă cu genericul „Fluidizarea transportului urban: probleme şi soluţii”, la care au participat ecologişti, funcţionari publici, poliţişti.
Experţii prezenţi la şedinţă au vorbit despre faptul că cei mai nocivi factori pentru mediu sunt gazele de eşapament emanate de automobile, în special de cele vechi. Cu toate acestea, doar 60% din numărul total de maşini sunt supuse anual testării ecologice. O altă sursă puternică de poluare a aerului sunt deşeurile solide generate de automobile. E vorba de anvelope uzate, acumulatoare ş.a., aruncate la gunoi. Acest lucru se întâmplă pentru că în oraş nu există o reţea de colectare şi prelucrare a acestor deşeuri.
Spălătoriile autorizate deservesc doar 47% din numărul total de maşini, restul sunt spălate pe malul râului Bâc şi afluenţii acestuia, în ogrăzi etc. Astfel, deşeurile lichide cu conţinut de petrol nimeresc direct în ape.
Calculele aproximative arată că un automobil din Chişinău parcurge zilnic în medie 40 km. Raportat la numărul total de automobile aflate în circulaţie, consumul total de carburanţi constituie 66 mii litri/zi, gradul de poluare fiind foarte mare.
O altă problemă discutată în cadrul mesei rotunde a fost distrugerea gazoanelor din oraş din cauza şoferilor care parchează în aceste locuri. În urma unui studiu s-a constatat că doar 31,7% din şoferi parchează în timpul zilei maşinile în locuri autorizate, ceilalţi, adică 100 de mii, îşi lasă maşinile pe unde apucă.
Ecologistul Vladimir Garaba a propus să fie amenajate în oraş piste pentru biciclişti, iar pe unele străzi accesul transportului să fie interzis. Viceprimarul Vlad Coteţ a spus că pe mai multe străzi din Chişinău au fost amenajate astfel de piste doar că pe ele continuă să meargă şoferii. Garaba a mai menţionat că Chişinăul este singurul oraş din Europa unde nu se percepe taxă pentru parcare. Ecologistul a mai propus ca astfel de plată să fie cerută şi de la oficii, în jurul cărora sunt parcate automobilele angajaţilor. O altă idee a fost introducerea taxei de circulaţie în centrul oraşului.
S-a constatat că cele mai poluate cu gaze de eşapament sunt străzile Bănulescu-Bodoni, Ismail, Eminescu, unde circulaţia transportului este foarte intensă. Anatol Burlacioc, reprezentantul Centrului municipal de sănătate publică, a menţionat faptul că aerul atmosferic este unul din factorii principali care, în caz de necorespundere, influenţează negativ asupra populaţiei. Conform datelor OMS, mai mult de 2 mln. de oameni anual mor din cauza influenţei negative a factorilor de mediu. Peste 210 mln. suferă de boli pulmonare. În 2005 pe glob au decedat peste 3 mln. de persoane din cauza bolilor pulmonare. OMS susţine că şi în următorii 20 de ani bolile pulmonare legate de calitatea aerului atmosferic vor ocupa unul din primele locuri în morbiditatea populaţiei. Sursa principală de poluare a aerului este transportul urban.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
