Șapte tentative de asasinat minuțios pregătite au eșuat. Vladimir Putin susţine că e greu de ucis

Prima tentativă cunoscută de asasinare a liderului de la Kremlin s-ar fi petrecut la 24 februarie 2000, când președintele rus asista la funeraliile lui Anatoli Sobceak, primarul din St. Petersburg, mentorul lui Putin și al lui Dmitri Medvedev. A existat un scurt comunicat din partea lui Serghei Deviatov, purtătorul de cuvânt al Gărzii Federale, cea care se ocupă de protecția şefului statului. „Nu a fost vorba de vreun pshihopat, ci de o organizație, care a pregătit minuțios tentativa“, a precizat Serghei Deviatov. Și cam atât.

A doua tentativă ar fi avut loc în timpul unei întâlniri informale la Yalta, la 18-19 august 2000. Serviciile secrete rusești primiseră avertizări de la un serviciu de informații extern că se plănuiește un atentat la viața lui Putin. În timpul investigațiilor, au fost arestați patru ceceni și câțiva cetățeni din Orientul Mijlociu. Toate documentele referitoare la acest caz au fost clasificate.

A treia tentativă ar fi fost plănuită pentru vizita lui Vladimir Putin în Azerbaijan, în ianuarie 2001. Conform declarațiilor Ministerului azer al Securității Naționale, atentatorul era de origine irakiană, Kianan Rostam, care se pregătise într-o tabără de antrenament din Afganistan și avea legături cu rebelii ceceni. Securitatea azeră ar fi avut informații despre atentat cu trei luni înainte de vizită, dar abia cu zece zile înainte ar fi aflat cine va fi atentatorul. Rostam a primit material explozibil și cu această ocazie a fost arestat. În ianuarie 2002, bărbatul a fost condamnat la zece ani de închisoare.

A patra tentativă, în noiembrie 2002, ar fi fost plănuită pe traseul dintre reședința lui Putin din afara Moscovei și Kremlin. Un dispozitiv explozibil a fost descoperit cu puțin înainte de trecerea președintelui. Autostrada a fost închisă, iar mașina prezidențială și suita s-au întors la reședință.

Polițiștii au descoperit 40 de kilograme de explozibil distribuit în trei cutii metalice, ascunse într-o conductă în apropierea autostrăzii. Poliția a fost alertată de faptul că un grup de muncitori se apucaseră să schimbe aiurea niște semne auto, iar un Mercedes era parcat lângă muncitori. Asta i-a determinat pe polițiști să închidă autostrada și să cerceteze zona. Din nou, nu s-a dat în presă nicio explicație, dacă avea sau nu vreo legătură cu traseul președintelui.

A cincea tentativă s-ar fi petrecut pe autostrada dintre St. Petersburg și Pskov, în iunie 2003. Cu câteva ore înainte de trecerea convoiului prezidențial, un polițist local a descoperit un dispozitiv explozibil pe traseul președintelui, sub un pasaj, plasat într-o plasă. Era o bombă artizanală, care a și explodat când au sosit specialiștii, fără să rănească pe nimeni. Nimeni n-a precizat dacă „plasa“ îi era destinată președintelui sau era doar „o petardă“.

Se voia capul liderului rus

A șasea tentativă s-ar fi petrecut chiar la Kremlin, în 2006. De fapt, se mai petrecuse încă o dată, în 2005. Atentatorul, un zdrahon, era, de data asta, un om cu mintea rătăcită, cu dosar la psihiatrie. Ivan Zaițev. Obsesia lui era să-i taie capul lui Putin și debutase odată cu moartea fratelui său, în circumstanțe neelucidate. Poliția îl găsise decapitat.

Ivan Zaițev ar fi încercat de două ori să intre la Kremlin cu mașina sa, un Zhiguli 10. Prima dată, în 2005, nu a fost investigat, ci dus direct la psihiatrie. A doua oară, luat la întrebări, ar fi recunoscut că intenția lui a fost de fiecare dată să-l ucidă pe Putin. Totuşi, în dosarul său final nu scrie de atentatele la viața lui Putin, ci numai de insulte aduse autorităților. A fost internat la azil „la propria cerere“.

A șaptea tentativă a fost investigată de poliția britanică. The Sunday Times a publicat în octombrie 2006, citând un reprezentant al Scotland Yard, că forțele antitero au reținut la Londra doi cetățeni ruși, în vârstă de 36 și 40 de ani, care ar fi plănuit să-l ucidă pe Putin într-una dintre călătoriile sale externe. Unul din ei era un fost ofițer al serviciilor secrete ruse. „Pontul“ îl dăduse, culmea!, Alexander Litvinenko, fost ofițer FSB, specializat în crima organizată, otrăvit mai târziu cu poloniu-210, din ordin de la Kremlin, după cum se susține. Poliția britanică i-a eliberat pe cei doi atentatori după un interogatoriu de cinci zile, ori din lipsă de probe, ori din lipsă de „substanță“.

Au mai fost câteva accidente de mașină ce au implicat mașina prezidențială și niciunul nu a părut a fi un accident obișnuit de trafic. Cel mai mediatizat, apărut pe pagini online pro-Putin și preluat de presa occidentală, a fost accidentul de pe autostrada Kutuzov, de la 6 septembrie 2016, când ar fi murit șoferul preferat al liderului rus.  

sursa: romanialibera.ro