Zilele acestea presa scria despre niște elevi care ar avea nevoie de un aparat de aer condiționat. Iar acesta ar costa cel puțin 6 mii de lei, în funcție de spaţiul în care este instalat. Asta înseamnă că, într-o clasă de 25 de elevi, fiecare trebuie să scoată din buzunar câte cel puțin 240 de lei, în afară de taxele necesare pentru instalarea aparatului. De parcă un aparat de aer condiționat va determina copiii să învețe mult mai bine…
Un alt caz. Într-un liceu dintr-o suburbie a Chișinăului, s-au format tocmai trei clase întâi. Profesorii le-au propus părinţilor să procure pentru fiecare clasă câte un aparat de copiat, ceea ce constituie câte 750 de lei de la fiecare părinte. Pentru ce le-ar trebui xeroxuri unor pici care abia învaţă literele? Cu toate acestea, părinţii s-au conformat şi au decis că micuţii lor vor deveni mai deștepți, având câte un copiator în clasă.
Mai mult, de la fiecare dintre aceşti părinţi se cer şi alți 750 de lei sub un motiv foarte ciudat. Aceşti bani, cică, ar trebui întorşi părinților care au făcut reparație anterior în clasa în care cei mici urmează să înveţe. De unde, stimați părinți, aveți voi 1 500 de lei pentru nişte lucruri care sub nicio formă nu-l vor face Einstein pe copilul vostru? Din salariul de cinci-şase mii de lei, pe care îl căpătați cu chiu cu vai, ce rost are să risipiţi atâta bănet pentru ceva total inutil?
Este mai mult decât sigur că ideea xeroxurilor şi aparatelor de aer condiționat nu vine de la părinți. Cei din urmă se gândesc cum să economisească mai mult, de unde să ia bani pentru lemne, cum să achite taxele pentru întreținere.
Nu știu de ce unii profesori pun părinţii în astfel de situații, având în vedere că salariile acestora nu sunt mai strălucite. N-aş vrea să cred că profesorii sunt nesătui de bani și nerușinați sau că îşi ascund comoditatea sub masca „pentru binele copiilor”…
Dar de un lucru sunt convinsă – profesorii nu trebuie să mai vină cu idei năstrușnice, care bat la buzunarul omului. Ei știu foarte bine cum e să trăiești cu un salariu mic, ei cunosc ce se întâmplă în țară și în ce măsură guvernanții le măresc salariile. Părinții, la rândul lor, trebuie să respecte principiul că banul muncit din greu nu merită să fie cheltuit pentru fleacuri. Numai aşa vor fi împăcaţi cu toţii şi, mai întâi de toate, vor avea de câştigat copiii.
