Scurtarea summitului UE-Rusia, un mod de a exprima nemulțumirea UE față de ‘politica agresivă’ a Moscovei
Conform sursei citate, summitul UE-Rusia, redus la mai puțin de o zi după ce fusese inițial programat să dureze două zile, ‘va fi mai degrabă o discuție informală pe subiectele de interes dintre cele două părți’.
‘Se așteaptă ca liderii europeni și cei ruși să discute despre situația internațională, și aici cu siguranță va exista și dorința de a discuta despre situația din Ucraina. De asemenea, se vor discuta modalități de cooperare între cele două proiecte de integrare, UE și Uniunea Euroasiatică, proiectul președintelui Putin, precum și despre alte subiecte subiecte bilaterale de un nivel mai redus ca actualitate’, a adăugat Paul Ivan.
El a precizat că după ce în trecut UE a respins clar să negocieze cu Rusia o chestiune intervenită în relațiile bilaterale cu Ucraina, respectiv suspendarea semnării Acordului de asociere, cu componenta sa de liber schimb, acum liderii europeni vor ridica în cadrul summitului ‘problema amestecului rusesc în politica externă a Ucrainei’.
‘În ceea ce privește rezolvarea situației interne din Ucraina, aceasta este de dorit să fie rezolvată pe cale pașnică și vedem diverse inițiative ale părții europene de a media între cele două părți, prin deplasări ale comisarului /european Stefan/ Fule și ale Înaltului Reprezentant /Catherine Ashton/. Practic, se dorește calmarea spiritelor și ajungerea la un compromis’, a mai spus analistul EPC.
O soluționare a crizei din Ucraina cu medierea UE ar putea totuși să nu fie văzută cu ochi buni de Rusia, care percepe diferit situația din această parte a Europei.
‘Rusia vede situația și relațiile din această parte a Europei prin alți ochelari decât îi vede UE, ca pe un joc cu sumă nulă, în sensul că dacă una dintre aceste țări semnează un acord cu UE înseamnă că este în dauna Rusiei sau că Rusia ‘pierde’ acea țară. Practic, Rusia a dorit și a reușit să oprească semnarea acordurilor și va încerca să facă asta în continuare. Putem specula că o înrăutățire a situației din Ucraina ar conveni Rusiei, pentru că aceasta ar duce la o înrăutățire a relațiilor cu UE. Deja vedem că există mai mulți lideri europeni care au menționat problema sancțiunilor, în condițiile în care avem deja mai multe victime la Kiev. Aplicarea de către UE de sancțiuni asupra unora din liderii ucraineni sau care să-i vizeze pe cei care sprijină violențele din Kiev ar duce clar la o amânarea serioasă a discuțiilor asupra Acordului de asociere’, a spus Paul Ivan.
Atitudinea Rusiei față de Ucraina și față de celelalte țări ce participă la Parteneriatul Estic (PaE) ar fi fost și motivul pentru care summitul UE-Rusia a fost redus ca durată și nivel de participare. ‘A fost un semnal indirect din partea UE că este nemulțumită de politica agresivă a Rusiei în vecinătatea dintre cele două spații, iar scurtarea summitului este un mod de a exprima această nemulțumire’, a spus el.
Totuși, crede analistul EPC, deși UE va încerca să transmită clar mesajul că nu va accepta continuarea presiunilor asupra țărilor din PaE, nu va avea loc o schimbare de ton în relațiile dintre cele două părți.
‘De când s-a înființat PaE, Rusia s-a opus, a fost critică și UE, de atunci, din 2009, permanent a transmis că nu e împotriva Rusiei, că e un cadru de dezvoltare a relațiilor între UE și aceste țări. Deci, practic, limbajul a fost tot timpul unul de a calma, de a reduce suspiciunile Rusiei, de a arăta care sunt zonele de cooperare. Și cred că asta vor încerca și acum să facă. Deci practic se încearcă un dialog argumentat, rațional, dar problema este că sunt pur și simplu moduri diferite de a vedea realitatea. (…) Rusia consideră că dacă aceste state vor fi mult mai apropiate de UE și pârghiile ei de control vor slăbi’, a mai afirmat Paul Ivan.
Potrivit acestuia, UE va avea în vedere, pe lângă Ucraina, în special Republica Moldova, unde, spre deosebire de Georgia, Rusia deține mai multe pârghii de influență.
‘Mesajul va fi de a transmite Rusiei că nu vor accepta continuarea presiunilor, în special în R. Moldova, pentru că în Georgia relațiile sunt deja dificile și Rusia are mult mai puține instrumente. În același timp, și Georgia a devenit mult mai puțin dependentă de Rusia și are, dintre toate statele PaE, cel mai mic comerț cu Rusia ca procentaj. Mai mult, în R. Moldova pârghiile de influență ale Rusiei sunt mai puternice decât în Georgia. Și acolo sunt active, vedem că găgăuzii vor să facă referendum privind aderarea la Uniunea Vamală. Deci rușii ‘apasă’ pe Găgăuzia, pe Transnistria și pe situația din Bălți, unde nordul este rusofon. Pe lângă asta au pârghia politică, au Partidul Comuniștilor, ce rămâne cel mai mare partid, și deci în Moldova mai e loc și să se creeze tensiuni până la semnare, poate și după aceea până la alegeri’, a spus analistul.
În opinia sa, chiar dacă R. Moldova va semna Acordul de asociere cu UE până la finalul lunii august, așa cum s-a menționat în concluziile ultimului Consiliu European, implementarea sa ar putea fi pusă în pericol de o revenire la putere a comuniștilor lui Vladimir Voronin.
‘Un acord poate fi denunțat. Bineînțeles, acest lucru ar tensiona relațiile cu UE și cu mulți factori europeni și nu ar fi neapărat în interesul lui Voronin. Nu trebuie neapărat să fie o denunțare a acordurilor, se poate să fie doar o întârziere în implementare, să fie critici față de acord, să rămână doar pe hârtie. Și atunci practic rezultatul este același’, a adăugat analistul EPC.
În ceea ce privește rezultatele summitului UE-Rusia, analistul de politică externă crede că nu ar trebui așteptate ‘prea mari rezultate’.
‘Pozițiile părților nu se vor schimba substanțial. Nici Putin nu-și va schimba politica, după cum nici UE nu va accepta poziția Rusiei. Problema cu UE este că sunt mulți actori, viziuni diferite, și nu e neapărat să aibă o poziție coerentă’, a subliniat Ivan, referindu-se la pozițiile divergente ale diferitelor state membre legate de necesitatea impunerii de sancțiuni.
Agerpres
