Potrivit lui Martînov, citat de agenţia Regnum, în condiţiile în care în regiune există un deficit permanentizat de energie electrică, un asemenea proiect ar putea fi susţinut atât de autorităţile de la Chişinău, cât şi de cele de la Kiev.

Un specialist în energetică din Moldova a calificat aceste intenţii drept aberaţii. „Nu cunosc pe cineva din Rusia care să fie gata să aloce asemenea sume pentru un proiect ce necesită sume enorme, ce vor putea fi recuperate peste 15-20 de ani. Înșişi ruşii caută să împrumute bani de pe piaţa mondială pentru a construi noi instalaţii de generare a energiei la dânşii în ţară”, ne-a mai spus expertul.

La începutul anilor `80 ai sec. XX, autorităţile sovietice au examinat un proiect de construcţie a unei centrale nucleare în stânga Nistrului, în raionul Grigoriopol. A fost făcut şi studiul de fezabilitate, au fost începute și unele lucrări de fundaţie, dar avaria de la Cernobîl din aprilie 1986 a pus cruce pe acel proiect. Specialiştii moldoveni spun că proiectul nu a fost realizat, pentru că la răcirea reactoarelor ar fi fost nevoie de folosit mai mult de jumătate din debitul de apă al râului Nistru, fapt ce ar fi afectat alimentarea cu apă a Chişinăului şi a Odesei, dar şi ar fi lăsat fără apă pentru irigare agricultura fostei RSS Moldoveneşti. Astfel, impedimentul principal a fost faptul că reactoarele centralei nu ar fi avut suficientă apă pentru răcire, în special în perioada caldă a anului. În anul 2006, bunăoară, centralele nucleare din Franţa s-au confruntat cu o asemenea problemă din cauza arşiţei şi unele au fost forţate să se oprească, în caz contrar secau râurile.

Scurt istoric al acestui proiect…

Uniunea Sovietică plănuia construcţia unei astfel de instalaţii energetice în regiunea transnistreană care urma să aibă şase reactoare cu o capacitate de 1000 MW fiecare. Decizia de a construi o centrală nucleară a fost adoptată în 1980 la Moscova, ca urmare a cererilor insistente ale conducerii fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

La finele anului 1980, Ivan Bodiul, primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei (CC al PCM), anunţa în cadrul unei consfătuiri a conducerii republicii despre necesitatea construcţiei unei centrale nucleare în RSS Moldovenească.
Potrivit fostului şef al „Moldglavenergo”, asemenea proiecte de anvergură necesitau timp pentru elaborare şi construcţie. „Datorită susţinerii şi contribuţiei personale a lui Piotr Neporojnii, pe atunci ministru al Energeticii şi Electrificării din Uniunea Sovietică, proiectul a fost elaborat în regim de urgenţă. Astfel, până în 1984 s-a reuşit elaborarea şi coordonarea întregii documentaţii tehnice pentru viitoarea centrală nucleară, care urma să aibă o putere instalată de 6000 MW pe baza a şase reactoare VVER-1000 (de generaţia a treia – n.r.)”, relatează Boris Carpov.

Aceasta ar fi fost cea mai mare centrală electrică din Moldova şi una dintre cele mai mari din Europa. Mai precis, a doua după centrala nucleară din Zaporojie (Ucraina).

„În octombrie 1984, în cadrul unei ceremonii speciale, acompaniată de fanfară, vin moldovenesc şi plăcinte cu brânză, a fost pusă şi prima piatră de temelie, pe locul unde urma să fie edificată centrala. La fel era prevăzută alocarea a şase miliarde de ruble sovietice (circa 9 miliarde de dolari la cursul de schimb rublă/dolar din acea perioadă – n.r.) pentru realizarea megaproiectului. A intervenit însă avaria de la Centrala de la Cernobîl şi proiectul a fost suspendat şi apoi transmis la arhivă”, îşi aminteşte Boris Carpov.

Ca o soluţie optimă în cazul unui reactor nuclear, evitându-se astfel riscul unor avarii sau necesitatea unor investiţii majore, savanţii propun ca el să nu fie construit în Moldova, ci la CNE Cernavodă (România), iar participarea cu investiţii să fie nu pentru un întreg grup nuclear de 700 MW, ci doar pentru o capacitate de 200 MW. Altfel spus, să se revină la propunerea de acum 14 ani a României de participare a Moldovei la construcţia Centralei nuclear-electrice de la Cernavodă.

Ulterior, Bucureştiul a mai făcut o ofertă, respinsă în 2002 de autorităţile comuniste. Guvernarea comunistă a încercat iniţierea unui proiect de construcţie a unui reactor nuclear cu asistenţă franceză. Costurile mari, de circa un miliard de euro, au stopat din faşă proiectul.

Igor Goreacii