În scopul reeducării unor cetățeni total supuși rigorilor antihriste, regimul a adoptat politici de închidere a lăcașelor sfinte și de prigonire a credincioșilor. Cu toate acestea, tradiția creștină a basarabenilor genera acte de rezistență din cele mai incredibile.
În anul 1946, în s. Chiperceni, r-nul Orhei, în timpul unei slujbe bisericești, o femeie a intrat în altar. Scandalul care s-a declanșat ca urmare a acestui incident a determinat autoritățile bisericești să închidă temporar lăcașul și i-a picat tocmai bine regimului de ocupație. Astfel, sovieticii au anunțat că biserica se desființează și, în incinta sa, urmează să fie amplasat un depozit al țăranilor colectivizați din localitate, cu atât mai mult, cu cât la Chiperceni mai exista o biserică. Dar a urmat foametea și mai mult de doi ani biserica a rămas cu lacătul la ușă. Între timp, comuniștii au închis și mănăstirea din s. Țâpova, situată în apropiere, de unde au alungat călugării, fără a le acorda un alt adăpost.
În după-amiaza zilei de 16 mai 1949, câțiva copii se jucau în preajma bisericii. Pe neprins de veste, aceștia au auzit niște voci în edificiul părăsit. S-au apropiat și au privit pe geam, iar unul dintre ei a văzut o făptură albă, mișcătoare, în altar. Puțin mai târziu, imaginea unei femei în alb și cu nimb a fost observată în biserică și de către ceilalți copii. Au alergat cu toții și au anunțat în sat despre cele văzute. În doar câteva minute, curtea bisericii s-a umplut de lume. S-au apropiat mai mulți de fereastră și au privit înăuntru, dar numai vreo câțiva au putut să vadă făptura despre care anunțaseră copiii. „Este Maica Domnului!”, spuneau ei.
Mii de oameni au venit să vadă minunea de la Chiperceni
Vestea minunii de la Chiperceni s-a răspândit repede prin tot satul, apoi prin localitățile din jur. La fața locului a venit preotul de la cea de a doua biserică a satului și a spus: „Este semn că Dumnezeu ține cu noi, cu oamenii asupriți. Adevărat că nimeni nu este mai puternic decât Domnul! Să ne rugăm!”. Lumea a început să aducă diferite jertfe: păsări, animale, ouă, carne, unt, brânzeturi etc., pe care le primea starostele celei de a doua biserici, V. Vulpe. Satul devenea din zi în zi tot mai vizitat. Unii credincioși de mai departe s-au instalat cu traiul în curtea bisericii, ca să fie prezenți la arătarea Maicii Domnului.
N-au trecut nici două săptămâni și, la 29 mai, ulițele satului Chiperceni au fost blocate de aglomerările de căruțe și oamenii sosiți pe jos din toate părțile. Erau peste trei mii de oameni veniți să vadă minunea din biserica părăsită. Atunci puterea locală și cea raională au mobilizat miliția, încercând să zădărnicească înaintarea celor sosiți, însă n-au reușit. În documentele secrete de atunci nu se spune dacă, în acea zi, a putut cineva s-o vadă pe Maica Domnului, însă arhivele notează că preotul, al cărui nume nu este indicat, a anunțat că revelația Maicii Domnului ar putea să se întâmple în ziua de Ispas, adică în joia următoare.
Într-o notă informativă a trimisului comitetului central al partidului bolșevic din RSS Moldovenească, un oarecare V. Selivestrov, șef al sectorului de presă, se afirmă că, în ziua Înălțării Domnului, la 2 iunie 1949, alte mii de oameni din Chiperceni și raioanele învecinate: Orhei, Rezina, Răspopeni, Telenești etc. au pornit spre biserica închisă. De data aceasta însă autoritățile bolșevice s-au pregătit mai bine. Pe lângă milițieni și securiști, au fost mobilizați activiști sovietici de tot soiul, membri de partid, comsomoliști, funcționari de stat, cadre didactice și alte categorii considerate loiale regimului. Biserica și drumurile ce duceau spre ea au fost blocate de militari înarmați.
Comuniștii se lăudau cu propaganda antiromânească
Evenimentele de la Chiperceni au fost ca o bombă în sânul autorităților de ocupație. A început reglarea de conturi printre comuniști. Vinovatul principal a fost declarat primul secretar al partidului din raion, un oarecare Danilov, nomenclaturist format în Rusia și adus în Basarabia pentru a institui orânduirea sovietică. La comitetul central al partidului bolșevic, s-a pus problema excluderii acestuia din partid. Și șeful secției raionale a Securității de Stat, un oarecare Goncearenco, venit și acesta dintr-o regiune rusă, a fost pedepsit aspru pentru „slăbirea vigilenței revoluționare” în acest caz. Cei pedepsiți însă au dat vina, la rândul lor, pe „elementele chiabure și naționaliste” din localitate, care cică s-au răzbunat pentru închiderea recentă a Mănăstirii Țâpova și pentru „succesele socialiste din sat.” Dacă ne referim la adevăratele „succese socialiste” de la acea vreme, este de ajuns să amintim despre foametea organizată de sovietici în Basarabia, în anii 1946-1947.
Documentele Securității de Stat de atunci arată că, în Chiperceni, nu numai bisericile închise erau prefăcute în depozite. Autorul notei, V. Silivestrov, venit și el dintr-o regiune a Siberiei, subliniază că și căminele culturale din Biești și Slobozia-Hodorogea, inaugurate încă pe timpul României interbelice, au fost transformate în depozite de tutun. În același timp, activistul comitetului central se laudă că a ținut câteva prelegeri în fața țăranilor, chiar în câmp, la Biești și în alte sate din zonă. Tema prelegerii, aprobată de organele superioare de partid, a fost „Naționaliștii moldo-români sunt cei mai înrăiți dușmani ai poporului moldovenesc”.
După consumarea evenimentelor din perioada post-pascală a lunilor mai-iunie 1949, despre arătarea Maicii Domnului în biserica închisă s-a discutat întotdeauna pe șoptite, afirmă și unii martori din Chiperceni. În inimile oamenilor domina frică, deoarece securitatea sovietică se răfuia cu oricine încerca să discute în public despre această minune. De aceea și până astăzi, la Chiperceni, puțin ce se cunoaște despre marea revelație divină din localitatea ocupată de bolșevici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
