După recentele vizite discrete la Moscova şi milioanele de euro primite din bănci ruseşti, admiratoarea lui Putin, Marine Le Pen, lider al Partidului Naţional (FN, extrema dreaptă), a anunţat formarea unui grup în Parlamentul European (PE), „Europa naţiunilor şi libertăţilor”, firesc alcătuit cu amicii eurosceptici ale căror partide beneficiază şi ele de atenţia Kremlinului.
Deşi avea numărul necesar de europarlamentari (37), Marine Le Pen nu reuşise până în prezent să ralieze aliaţii săi „istorici” – Partidul pentru Libertate (PVV) al olandezului Geert Wilders, Partidul Libertăţii austriac (FPO), Liga Nord italiană şi Vlaams Belang flamand (Belgia). În această coterie sunt doar cinci naţionalităţi, în timp ce pentru formarea unui grup sunt necesari cel puţin 25 aleşi de şapte naţionalităţi diferite. Pentru partidul de extremă dreapta, sfâşiat de războiul între Jean-Marie Le Pen şi fiica sa, este o victorie politică, dar şi financiară. Pentru Marine Le Pen, constituirea unui grup la Strasbourg reprezintă jackpotul, un grup oferind asigurarea primirii între 20 şi 30 milioane euro subvenţii în cursul următorilor cinci ani, în afara salariilor şi avantajelor deputaţilor.
Un grup oferă şi mai mare vizibilitate şi influenţă în sânul PE. Înainte, eurodeputaţii FN erau „neînscrişi” şi deci excluşi din toate posturile de responsabilitate în Parlament – posturi de preşedinte în una din cele 22 comisii, de vicepreşedinte, de coordonator desemnat de grupuri pentru supravegherea lucrărilor comisiei, de raportor de texte, de raportor fictiv, desemnat de grupuri pentru a lucra cu raportorul oficial. Cu un grup, Marine Le Pen şi aliații săi vor putea depune amendamente în şedinţe plenare care sunt apoi examinate în Comisie, au două minute în plus în luări de cuvânt.
Secretele extremiştilor
Surse ale FN au refuzat să precizeze din ce ţări sunt aleşii care se vor alătura grupului şi media franceză subliniază că frontiştii asigură de câteva luni că „nu lipseşte decât o ţară”, a şaptea, pentru constituirea grupului. Partidul francez de extremă dreapta a promis la alegerile europene din 2014 că organizarea acestui grup va fi consecutivă sosirii eurodeputaţilor la Bruxelles. Dar promisiunea a fost amânată pentru toamna lui 2014 şi apoi pentru 2015.
Marine Le Pen a declarat pentru AFP că aleşii care lipsesc nu vor veni din Ungaria; acum un an ea a exclus alianţe cu Jobbik, extremiştii unguri, şi cu Zorii Aurii din Grecia, pe care îi consideră „prea radicali”. Le Monde preciza că cele cinci partide se vor alia cu o britanică exclusă din partidul eurofob Ukip în martie şi cu doi polonezi proveniţi din Congresul Noii Drepte (KNP), considerat până acum nefrecventabil. Marine Le Pen a reuşit prin această acţiune să se debaraseze de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, fondatorul Frontului Naţional, devenit indezirabil după toate declaraţiile sale deranjante, printre care cele referitoare la camerele de gazare, pe care le consideră „detaliu al istoriei”.
Cu 36 eurodeputaţi, grupul va fi al 8-lea şi cel mai mic din PE şi se va alătura altor două grupuri de eurosceptici – cel al conservatorilor şi reformiştilor europeni, în jurul „tories“ britanici şi cel al Europei libertăţii şi democraţiei directe, în jurul Ukip al lui Nigel Farage, care estima în 2014 că „antisemitismul este în ADN-ul Frontului Naţional”, și a refuzat să se alieze cu Marine Le Pen.
O problemă pentru FN este faptul că face obiectul unei anchete preliminare deschise în martie la Paris pentru abuz de încredere, după un denunţ al preşedinţiei Parlamentului European. PE suspectează 29 de asistenţi parlamentari ai partidului că lucrează exclusiv pentru FN la Paris, dar sunt remuneraţi din fonduri europene.
Vizite la Moscova
Marine Le Pen a vizitat discret Moscova la finele lunii mai şi a avut întâlniri cu preşedintele Dumei, Camera Deputaţilor, Serghjei Narişkin, o întrevedere ascunsă de ochii presei. Frontul Naţional a primit recent un împrumut de câteva milioane euro de la o bancă rusă.
Moscova strânge legăturile cu partidele dreptei în Europa şi şefa FN a mai fost la Moscova în aprilie 2014, câteva săptămâni după anexarea Crimeii de către Rusia. Primită şi atunci de Narişkin, ea a susţinut propunerea rusă de federalizare a Ucrainei şi a denunţat sancţiunile europene contra Rusiei. În octombrie acelaşi an, tatăl său, Jean-Marie Le Pen, a vizitat şi el capitala rusă, susţinând acţiunile acestei țări. În Rusia a fost organizată, în urmă cu câteva luni, o reuniune a partidelor europene de extremă dreapta şi iată că acum se concretizează o coaliţie între ele chiar în Parlamentul European, o coaliţie a celor care sunt împotriva UE şi care vor executa poruncile Kremlinului de dezorganizare a instituţiilor europene şi de promovare a intereselor Rusiei.
Reacţiile Rusiei
Moscova a emis avertismente ca răspuns la anunţarea planului Pentagonului privind o eventuală staţionare de militari şi arme grele în ţări riverane Rusiei. Ministerul rus de Externe a emis o declaraţie în care îşi exprimă speranţa că Washingtonul va decide în final să nu desfăşoare arme, ceea ce ar provoca din partea Rusiei o deplasare a unui arsenal şi mai puternic în apropierea frontierelor sau anunţarea debutului unei acumulări de arme concurenţiale.
Şefa Frontului Naţional anunţă crearea grupului „Europa naţiunilor şi libertăţilor“ în Parlamentul European, constituit cu aliaţii „istorici“, partide eurofobe şi pro-Rusia.
sursa: romanialibera.ro
