Șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola: „Calitatea relațiilor RM-UE este direct proporțională cu profunzimea reformelor din RM”

De asemenea, ambasadorul UE a precizat că rezolvarea conflictului transnistrean este un scop-cheie al UE.

– Misiunea dvs. diplomatică a început într-un an important pentru R. Moldova, și anume, anul în care țara noastră și-a confirmat vectorul european prin parafarea Acordului de Asociere (AA). În acest context, ce așteptări are UE din partea RM, în ceea ce privește reformele, acțiuni ș.a.?
– Noi ne așteptăm, și acesta e un lucru absolut clar, la foarte multe reforme. Respectiv, în prezent, este extrem de important să continue lucrul pentru independența justiției, lupta împotriva corupției, aspecte de mare interes nu doar pentru UE, ci și pentru cetățenii RM. Dar, în mod general, vorbind despre Acord, aducem sistemele noastre mai aproape una de cealaltă și ne așteptăm ca Moldova să preia mai multe din acquis-ul comunitar al UE, ceea ce înseamnă, bineînțeles, că foarte multe legi urmează să fie adoptate și, cel mai important, puse în aplicare.

– Cu toate acestea, oamenii așteaptă rezultate cât mai curând. Cum ar putea autoritățile să convingă cetățenii că reformele durează, de obicei, în timp?
– Tranziția întotdeauna durează în timp, dar cred că o modalitate importantă de a merge înainte pentru autorități este de a acționa astfel încât cetățenii să vadă rezultate concrete. Și chiar dacă nu se întâmplă multe peste noapte, e necesar să fie clară tendința, să se convingă că reformele se întâmplă, lucrurile se mișcă înainte – fapt care ar demonstra că Moldova se află pe calea corectă.

– În contextul alegerilor parlamentare din anul curent, credeți că, în cazul în care PCRM ar reveni la putere, va putea fi garantat viitorul european al RM?
– Nu am globul de cristal, însă pot doar să notez că parcursul european în care suntem în ziua de astăzi, de fapt, a fost inițiat de președintele Voronin și îmi amintesc că în mandatul meu precedent am lucrat foarte strâns cu Voronin și administrația sa anume la parcursul european al RM. Cred că ar fi bine să vedem unde ne vom afla anul acesta, însă nu mă apuc acum să prezic niciun fel de rezultate electorale. Remarc faptul că UE dorește să lucreze și să discute cu orice forță politică din RM.

– Dar în cazul în care schimbă vectorul țării, cel euroasiatic, de exemplu…
– Nu sunt eu cel care poate prezice ce decizii vor adopta ei, dar nu este vorba de o competiție geopolitică, în care să fim cumva antrenați.

– Unii politicieni de la Chişinău sperie cetățenii că apropierea de UE va lovi în economia RM și militează pentru Uniunea Vamală. Care sunt avantajele intrării în vigoare a Acordului privind Zona de Liber Schimb dintre Moldova şi UE (ZLSAC)?
– Înțeleg că există anumite discuții care se poartă astăzi, dar eu sunt convins că AA poate cu adevărat să schimbe modul în care RM își gestionează viața într-o economie globală, întrucât poate să aducă prosperitate, poate să vină cu noi locuri de muncă, investiții ș.a. Totuși, acest lucru se poate întâmpla în cazul în care Acordul va fi implementat. Noi deschidem piețele noastre pentru mărfurile moldovenești, însă piața UE este reglementată de un anumit set de reguli, standarde, principii – tot ce ține de o societate de nivel înalt, cu un climat de investiții foarte bun, reguli egale de joc, standarde care ar proteja consumatorul. Deci dacă doar vom deschide piața, s-ar putea ca țările să nu fie capabile să întrunească aceste standarde pe care le cerem. Astfel, trebuie să promovăm reformele. În această ordine de idei, ZLSAC este un acord fantastic, deoarece include un mecanism prin care parcurgem toate aspectele care trebuie realizate, după care putem să venim cu un volum mare de asistență pentru reformele moldovenești. RM are niște șanse foarte bune de a deveni o democrație prosperă, modernă, europeană, cu condiția ca reformele să fie preluate și implementate.

– UE a decis ca, din 2014, să elimine vizele pentru moldovenii care vor deține pașapoarte biometrice. Credeţi într-adevăr că vom putea călători în UE fără vize?
– Deși nu pot prezice care va fi rezultatul final, eu sunt, totuși, foarte optimist și cred că moldovenii vor putea călători liber în UE.

– Autoritățile moldovene, în special opoziția, au declarat că fluxul de moldoveni va crește masiv, odată ce va fi liberalizat regimul de vize. Ce măsuri credeți că va lua UE în acest caz?
– Regimul liberalizat de vize presupune călătorii libere, fără vize, dar de durată scurtă, fapt care nu înseamnă în niciun caz permis de lucru. Eu nu aparțin masei de persoane care opinează că fluxul migrațional va crește ca urmare a liberalizării regimului de vize, dimpotrivă, mă aștept să fie mai multă interacțiune, mai multe vizite reciproce, mai mulți turiști moldoveni care vizitează UE. Experiența a demonstrat că cei care vor să plece să muncească ilegal peste hotare, întotdeauna vor găsi o cale să o facă, fie că există un regim liberalizat de vize, fie că nu.

– Cum credeți că vor evolua relațiile R. Moldova cu Rusia, odată ce țara noastră se apropie de UE și ar trebui ca până în toamna anului curent să semneze AA?
– Sper că relația dintre R. Moldova și Federația Rusă va continua să se aprofundeze, să se îmbunătățească, deoarece nu există nimic în acest Acord care ar preveni acest lucru. Asocierea politică și integrarea economică prin intermediul ZLSAC presupune, de fapt, ameliorarea standardelor în Moldova, un climat de investiții mai bun, un lucru prielnic și pentru investitorii din Rusia. Acest acord trebuie să fie un beneficiu pentru toată lumea: și pentru moldoveni, și pentru ruși, care vor primi pe piața lor mărfuri de calitate mult mai bună din RM. Presiunile politice sunt inacceptabile. Noi nu jucăm jocuri geopolitice, ci încercăm să răspundem la dorințele țării, pe care chiar țara le-a formulat, și anume, să se apropie de UE.

– Există cumva riscul ca R. Moldova să repete scenariul Ucrainei?
– Contactele mele cu toate forțele politice din guvern, la acest moment, arată clar că toți sunt foarte angajați față de semnarea acestui acord și eu nu am niciun motiv să pun la îndoială acest fapt. Aveți o societate civilă care se maturizează, populație care concepe standardele europene ca standarde pentru guvernare, transparență și deschidere. Populația desigur va trage la răspundere guvernarea, dar și politicienii de o modalitate cu totul diferită de cum se întâmpla anterior și acesta este un proces de europenizare a oamenilor. Eu cred că acum a rămas mai mult loc pentru o politică mai democrată, mai deschisă, mai responsabilă și pentru implicarea populației în procesul decizional.

– Vorbind despre implicarea populației… Dacă românii din cele două state – R. Moldova și România – ar cere unirea, cum credeți că ar reacționa UE?
– Moldova este o țară multietnică. La moment, nu văd această întrebare ca una actuală sau arzătoare. Trebuie să spun că, într-o oarecare măsură, eu chiar regret că asemenea discuții, purtate în diferite părți ale societății moldovenești și în anumite grupuri din România, au început să fie prea mult contopite cu procesul de apropiere a RM de UE. Și sunt aspecte cu totul diferite, pentru că vedem RM ca o țară suverană, multinațională, multietnică și ar trebui să vedem unde poate fi obținut un consens social în cazul RM.

– De ce state ca Germania sau Franța sunt atât de pasive în raport cu ocupația R. Moldova de către F. Rusă?
– În primul rând, nu cred că cineva dintre noi rămâne pasiv în contextul conflictului transnistrean, fiindcă găsirea unei soluții sustenabile pentru conflictul transnistrean este scopul-cheie al UE. Germania a fost deosebit de activă în acordarea sprijinului, fortificarea și consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului, dar, de asemenea, a avut rolul de lider al UE în formatul de negocieri „5+2”. Noi trebuie să vedem mai multă acțiune în ceea ce privește identificarea unui interes comun, o depolitizare a conflictului, care nu trebuie să existe acolo, și încercarea de a identifica interesele comune dintre malul stâng și drept al Nistrului.

– Care este agenda Delegației UE la Chișinău pentru acest an?
– Am venit încoace cu câteva obiective, care nu cred că se vor schimba prea curând, pentru că sunt obiective pe termen lung. Unul este de a susține transformarea economică, socială, democratică a RM. Scopul nostru este de a avea parteneri vecini, care să fie bine guvernați, cu stat de drept, cu o democrație consolidată și cu o economie de piață funcțională și o țară care se modernizează, care va deveni mai prosperă și mai competitivă. Este prioritatea mea să sprijin acest proces de tranziție, care este foarte important în cadrul vectorului european, deoarece calitatea relațiilor RM-UE este direct proporțională cu calitatea și profunzimea reformelor din RM.

*Acquis-ul comunitar este ansamblul de drepturi și obligații asumate de statele membre ale Uniunii Europene, normele juridice ce reglementează activitatea Comunităților Europene și a instituțiilor UE, acțiunile și politicile comunitare.

Curriculum Vitae

Pirkka Tapiola a exercitat funcția de consilier în cadrul SEAE pe probleme de dezvoltare în Europa de Est și Asia Centrală. De asemenea, Tapiola a ocupat funcția de consilier superior la Consiliul Uniunii Europene, iar anterior a lucrat în calitate de diplomat finlandez în Ucraina și Thailanda. Și-a început cariera diplomatică la ambasada Finlandei din Moscova.  

Cunoaște fluent limbile finlandeză, engleză, germană, franceză, suedeză, finlandeză, rusă și ucraineană.