Șeful spionajului din Moldova, acuzat de trădare în România, grațiat și trimis ‘acasă’, în Belarus

Alexandru Bălan, fost director-adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, acuzat de procurorii români de tentativă la trădare și divulgarea unor informații considerate sensibile pentru securitatea națională, a fost extrădat la Chișinău, ulterior grațiat și inclus într-un schimb internațional de prizonieri care l-a dus în Belarus. Între timp, motivarea instanței și documentele din dosar dezvăluie detalii despre presupuse întâlniri conspirative cu ofițeri KGB Belarus, documente descoperite pe dispozitivele sale și concluziile SRI, care susține că informațiile găsite puteau crea vulnerabilități pentru România, NATO și partenerii occidentali.

Șef al spionilor din Moldova, grațiat de Maia Sandu și dat la schimb cu alți prizonieri

Extrădat din România în aprilie 2026, ulterior grațiat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și inclus într-un schimb de prizonieri care a permis eliberarea a doi ofițeri moldoveni, Alexandru Bălan rămâne protagonistul unuia dintre cele mai sensibile dosare de securitate națională instrumentate în ultimii ani de DIICOT.

Dincolo de dimensiunea diplomatică pe care a căpătat-o cazul după plecarea sa din România, documentele judiciare analizate de instanță și consultate conturează o imagine mult mai amplă asupra acuzațiilor formulate de procurori.

Motivarea Curții de Apel București și rechizitoriul DIICOT descriu întâlniri conspirative desfășurate la Budapesta cu ofițeri ai KGB Belarus, utilizarea unor identități false pentru închirierea locuințelor în care aveau loc întâlnirile, măsuri de contrafilaj, schimburi valutare considerate suspecte și existența unor documente pe care Serviciul Român de Informații le consideră vulnerabilități majore pentru securitatea națională a României.

Cum a ajuns DIICOT la fostul număr doi din SIS Moldova

Ancheta a început după ce SRI a transmis către DIICOT o sesizare privind implicarea lui Alexandru Bălan în activități de divulgare neautorizată a unor informații clasificate către reprezentanți ai unor puteri străine.

Potrivit procurorilor, Bălan nu era un simplu funcționar al serviciilor moldovenești. Acesta a condus Direcția Generală de Contraspionaj a SIS și ulterior a ocupat funcția de director-adjunct al instituției.

În această calitate, a participat ani la rând la activități de cooperare cu Serviciul Român de Informații, inclusiv la întâlniri și schimburi de informații privind spațiul ex-sovietic și activitatea serviciilor secrete ruse. Procurorii susțin că avea acces la informații sensibile, inclusiv la evaluări și proiecții operative care vizau Federația Rusă.

Acesta este și motivul pentru care anchetatorii consideră că eventuala transmitere a unor astfel de informații către structuri afiliate Belarusului sau Federației Ruse ar fi avut consecințe directe asupra intereselor de securitate ale României.

Confirmarea venită din Cehia care a schimbat dimensiunea dosarului

Una dintre cele mai importante probe invocate de DIICOT nu provine din România, ci din răspunsurile primite prin ordine europene de anchetă trimise în Ungaria și Cehia.

Autoritățile cehe au confirmat oficial că Mikalai Dukshta, unul dintre oamenii cu care Alexandru Bălan s-a întâlnit în repetate rânduri la Budapesta, era ofițer al serviciului de informații KGB Belarus.

Mai mult, documentul citat de procurori arată că acesta s-a prezentat oficial serviciilor de securitate din Republica Cehă drept reprezentant al KGB Belarus.

„Autoritățile din Cehia au stabilit faptul că acesta este ofițer de informații al serviciului de informații KGB Belarus, iar la data de 22.11.2024 s-a declarat oficial la serviciul de informații și securitate din Republica Cehă ca reprezentant al K.G.B. Belarus”, se arată în documentele aflate la dosar.

Pentru anchetatori, această confirmare este una dintre cele mai importante piese din dosar deoarece transformă o informație operativă într-o constatare oficială transmisă de un stat membru al Uniunii Europene.

Aproape 17 ore petrecute în apartamente conspirative din Budapesta

Documentele descriu în detaliu două întâlniri desfășurate în aprilie 2025 la Budapesta.

Potrivit autorităților ungare, în 9 aprilie 2025, ofițerul belarus Uladzimir Varazhbitau a intrat singur în apartamentul închiriat de Alexandru Bălan și a rămas acolo până seara. Durata totală a întâlnirii a fost de 10 ore și 55 de minute.

În acest interval, ceilalți ofițeri belaruși au rămas în afara locației, având doar rol logistic. La un moment dat au cumpărat mâncare și au transportat-o la apartament, după care au revenit la hotel.

A doua zi, scenariul s-a repetat.

Varazhbitau a revenit în apartament și a petrecut aproximativ șase ore în interior înainte de a fi preluat de colegii săi.

Pentru procurori, durata întâlnirilor, măsurile de securitate adoptate și comportamentul participanților reprezintă indicii clare ale caracterului conspirativ al contactelor.

Nume false, rezervări ascunse și metode specifice activităților clandestine

Anchetatorii susțin că Alexandru Bălan a încercat în mod repetat să-și ascundă deplasările.

În mai 2024, la o întâlnire similară desfășurată tot la Budapesta, acesta ar fi închiriat un apartament prin Airbnb folosind o identitate fictivă. Autoritățile ungare au constatat ulterior că numele, data de naștere și seria documentului introduse în sistem nu corespundeau identității reale a acestuia.

Un an mai târziu, la o nouă deplasare în capitala Ungariei, procurorii susțin că a folosit din nou un nume fals pentru rezervarea apartamentului. De această dată însă a introdus date reale privind pașaportul și data nașterii, elemente care au permis identificarea sa.

În opinia DIICOT, utilizarea repetată a unor identități fictive nu poate fi explicată prin motive turistice și reprezintă un element suplimentar care indică existența unor întâlniri organizate în condiții de conspirativitate.

Episodul banilor care a atras atenția procurorilor

Un alt element asupra căruia insistă anchetatorii este legat de schimburile valutare efectuate imediat după întâlnirile cu ofițerii KGB Belarus.

Potrivit documentelor, în dimineața de 10 aprilie 2025, Alexandru Bălan a intrat succesiv în 11 case de schimb valutar din Budapesta. În mai multe dintre acestea a petrecut doar câteva minute și a manifestat ceea ce procurorii descriu drept comportament de contrafilaj, observând persoanele aflate în zonă și verificând împrejurimile.

În final, a schimbat 1.500 de euro formați din 15 bancnote de 100 de euro. A doua zi a schimbat încă 1.400 de euro, tot în bancnote de 100 de euro.

Procurorii apreciază că modul în care au fost efectuate aceste operațiuni „denotă că a fost remunerat de ofițerul KGB-BY”.

Cele 512 mesaje la care nu a răspuns în timpul întâlnirii

Datele extrase din telefoanele lui Alexandru Bălan au oferit anchetatorilor și alte elemente considerate relevante.

Potrivit proceselor-verbale de percheziție informatică, în timpul întâlnirii din 20 mai 2024, acesta a primit sute de notificări și mesaje prin Telegram, Signal, WhatsApp și Facebook.

Cu toate acestea, nu a răspuns practic la niciunul dintre ele. Procurorii notează că, timp de aproximativ opt ore, activitatea telefonului a fost aproape inexistentă, aspect considerat compatibil cu desfășurarea unei întâlniri operative.

În alte momente ale deplasărilor sale, Bălan a folosit în mod repetat rețele Wi-Fi publice din Budapesta pentru efectuarea apelurilor telefonice și accesarea internetului.

Anchetatorii susțin că această metodă era utilizată pentru a crește nivelul de conspirativitate al comunicațiilor.

Documentele găsite pe dispozitive au declanșat analiza SRI

Cea mai sensibilă parte a dosarului nu privește însă întâlnirile de la Budapesta, ci documentele descoperite pe dispozitivele electronice ridicate de procurori.

Potrivit documentelor aflate la dosar, anchetatorii au identificat mai multe materiale considerate sensibile, inclusiv fișiere care făceau referire la structuri, persoane și activități asociate serviciilor de informații.

Printre acestea apare și documentul denumit „Mutre 2013”, care conținea referiri la persoane prezentate drept colaboratori ai SRI și era însoțit de fotografii.

Tocmai analiza acestor materiale a determinat DIICOT să solicite o evaluare oficială din partea Serviciului Român de Informații.

Concluzia SRI: informațiile puteau afecta securitatea României și a aliaților săi

Potrivit documentului citat în dosar, SRI a apreciat că informațiile identificate sunt de natură să genereze vulnerabilități serioase în cazul în care ar ajunge la servicii de informații ale unor state nealiate.

„Toate documentele analizate, în situația transmiterii către un stat nealiat sau unor exponenți ai unor puteri străine, creează vulnerabilități și aduc atingere securității naționale a României, aliaților și partenerilor săi”, se arată în analiza citată de procurori.

Este unul dintre pasajele-cheie pe care se bazează întreaga construcție juridică a dosarului.

Potrivit SRI, documentele conțineau informații referitoare la interese operative, metode de lucru, cadre și activități ale serviciilor române de informații, precum și elemente care puteau afecta capacitatea instituțiilor de securitate de a-și desfășura activitatea.

‘A derulat activități ostile la adresa României și a cetățenilor români’ – Pasajul care apare constant în argumentația procurorilor

Poate cea mai gravă formulare din întregul dosar este cea referitoare la natura activităților atribuite lui Alexandru Bălan.

În analiza citată de DIICOT, SRI afirmă că fostul oficial moldovean ar fi desfășurat activități ostile împotriva României.

„Acesta a derulat activități ostile la adresa României și a cetățenilor români, inclusiv demersuri ofensive de recrutare și de provocare a serviciilor de informații din România”, se arată în documentul invocat de procurori.

Această concluzie apare în repetate rânduri în argumentația anchetatorilor și reprezintă unul dintre pilonii centrali ai acuzațiilor formulate împotriva fostului director-adjunct al SIS.

Dosarul care continuă să producă efecte după extrădare și grațiere

Deși Alexandru Bălan a fost extrădat în Republica Moldova la 24 aprilie 2026, iar ulterior a fost inclus într-un schimb de prizonieri, documentele judiciare arată că procesul din România nu se rezuma la simple contacte externe sau la deplasări în străinătate. Următorul termen în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București este stabilit pentru 7 septembrie 2026.

Miza principală a dosarului rămâne aceeași: dacă informațiile la care acesta a avut acces în perioada colaborării cu serviciile române au fost sau nu puse la dispoziția unor structuri de informații asociate Belarusului și, implicit, sferei de influență a Federației Ruse.