Presa locală scrie, cu referire la declaraţiile şefului interimar al Kosovo, Jakup Krasniqi, că „în aceste condiţii Pristina nu este pregătită să dialogheze cu Belgradul”. Totuşi, deşi s-a stabilit că dialogul trebuia să înceapă în această toamnă, nu a fost fixată o dată anumită.
Portalul european EUbusiness menţionează că observatorii politici au prezis că discuţiile nu vor avea loc în legătură cu demisia-surpriză a preşedintelui Fatmir Sediju de la sfârşitul lunii septembrie, când o instanţă de judecată a hotărât că el nu poate fi şeful statului şi liderul unui partid.
Pentru a ieşi din impas, autorităţile au stabilit ca pe 13 februarie să aibă loc alegerile generale anticipate, după care Parlamentul să aleagă noul preşedinte. Dar şi de data aceasta există o problemă. Adică scrutinul parlamentar ar putea avea loc mai devreme dacă marţi guvernul minoritar condus de Hashim Thaci va primi vot de neîncredere din partea Legislativului. În acest caz, potrivit şefului interimar al Kosovo, dacă alegerile se vor desfăşura mai devreme de luna februarie, atunci „noi vom fi gata de dialogul cu Serbia doar după ce principalele instituţii de stat vor fi constituite”.
În acelaşi timp, ministrul sârb de externe, Vuk Jeremici, a declarat că ţara sa este pregătită să înceapă „imediat” dialogul cu Kosovo, care ar putea fi lansat foarte curând. Şeful diplomaţiei sârbe a recunoscut însă că „acest moment nu este unul dintre cele mai bune pentru albanezii din regiune”, din cauza crizei politice, subliniind totuşi că „dialogul trebuie să înceapă cât mai curând”, scrie Mediafax. Afirmaţiile lui Jeremici vin la scurt timp după ce Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că organizaţia nord-atlantică va reduce la 5000 numărul militarilor săi din Kosovo, faţă de aproape 10 mii câţi sunt în prezent. „Situaţia în ceea ce priveşte securitatea locală s-a îmbunătăţit, iar instituţiile statului şi-au îndeplinit în mare parte temele la acest capitol”, a spus şeful NATO. 50 de mii de soldaţi s-au aflat pe teritoriul provinciei sârbe de la încheierea războiului în 1999.
La începutul lunii octombrie, în cadrul vizitei sale în Kosovo, Secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, a chemat cele două părţi la dialog, pentru prima dată de la izbucnirea conflictului etnic. The Washington Post scria atunci că oficialul american a dat asigurări kosovarilor nervoşi că Statele Unite vor sprijini inviolabilitatea hotarelor celor două state.
Deşi nu toate statele Uniunii Europene au o poziţie comună vizavi de declaraţia de independenţă a Kosovo, acestea aşteaptă un dialog care să aibă la bază stabilitatea în regiune. „Viitorul Serbiei este în UE, cel al Kosovo la fel. Relaţiile de bună vecinătate, cooperarea regională şi dialogul stau la baza UE”, a menţionat Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene. Amintim că printre statele-membre care nu recunosc independenţa provinciei sunt Spania, Slovacia, România, Grecia şi Cipru.
În luna iulie curent, instanţa de la Haga a decis că declaraţia unilaterală de independenţă a albanezilor din Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional. Până în prezent, 70 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo.
Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
